luni, aprilie 06, 2009

Muzică indiană la telefon?!

Canonelu' meu n-a fost in stare să prindă sunetul auzit de mine ieri, duminică, în parc! Dar să încep cu începutul...

Acum mai bine de 2 ani ascultam muzică indiană. De Bollywood. Muzică de film. În ricşă, în drum spre casă. O anumită piesă mi-a plăcut în mod special. Am căutat-o pe la colegii mei din vremea respectivă şi am găsit-o. Eram foarte încântat. Mi-am intoxicat prietenii cu aceste piese, pentru mine extrem de exotice. Ulterior, am folosit aceste piese ca fundal la pozele colorate din India.

E drept, nu e muzică clasică indiană. Este "bollywood music". Este mult mai accesibilă. Şi nici nu aş face comparaţia cu muzica clasică indiană, aceasta din urmă fiind mult mai complexă.

Ieri, la mai bine de 2 ani de la momentul când ascultam această piesă într-o ricşă în Mumbai - am auzit această piesă la telefonul mobil al unui "ţăran de mall"...Ce mă fac eu acum? Evident că nu o să renunţ la piesa mea şi la amintirea autentică. Dar ce fac? Cum să reacţionez? Să mă bucur că această piesă este ascultată şi de conaţionali? Da, dar ce fel de conaţionali?!
Să mă supăr?

Este ca atunci când ai o maşină care îţi place foarte mult, dar o vezi în mâna unor oameni de care nu îţi place. Este ca atunci când cartea ta preferată este răsfoită de un om pe care nu îl respecţi. Exemplele pot continua...

PS: Să fie oare acelaşi sindrom la femeile care nu-şi mai cumpără nu'ş ce poşetă pentru că s-a afişat deja altcineva cu ea pe stradă? Dacă am acest sindrom atunci am o problemă. Da' nu cred că ăsta e sindromu' :)





















Niciun comentariu: