miercuri, decembrie 27, 2006

INREGIMENTAREA

Sa ne traiasca Sarbatorile! Sa ne traiasca cei dragi noua, cele bune din jur, gandurile calde si sperantele colorate!

*

De cateva saptamani ma macina ceva ganduri despre ceea ce noi (sau o parte din noi) denumim „cultura organizationala”.
Mai exact ma gandesc la ceea ce inseamna spiritul unei organizatii, obiceiurile, regulile, ceea ce se face si ceea ce NU se face acolo, ce da bine si ce un…

Reteta pare simpla: sumedenie de pixuri, tricouri, calendare si agende si sigla frumos vorbitoare si cu mesajul citetz scris in asa fel incat inima individualista prin excelenta sa vibreze « a grup » a apartenenzta.
"Eu"-l devine“Noi”. Noi suntem mari si frumosi, noi facem ca lucrurile sa se rostogoleasca la vale, noi miscam lumea.

Capatam oare cearcanele oglindite in cana de cafea-evident si aceea cu sigla organizatiei? Capatam oare jucaria colectivista? Titlul, pozitia, banii, statutul dar mai ales … apartenentza?Apartenentza la acel „noi” care ne diferentziaza de „ei”.
Ne diferentziaza prin obiceiuri, prin stil prin acel „way of doing”…

Capatam oare aspectele si "aerele" unui regiment?
Inregimentarea parka am simitit-o in urma cu mai mult timp… inca de pe vremea cand tastatura din caminul 15 -complex la parter imi era comoda pentru somnul de la ora 4. cu zero in fatza. De pe vremea cand dansul sincron imi facea inima sa tresare si inca de pe vremea cand „caisecaise” nu erau doar fructe…

Ce faci insa cu acea cultura care devine stil de viata? Ce faci cu acea organizatie care iti intra in sange si fara de care esti individul nimanui? Ce faci cu acei oameni care cu greu pot discuta la bere si despre altceva decat despre acel „noi” ?
Ce faci cu cei care aduc performanta organizatiei si care sunt chiar ei formatorii de cultura? sunt chiar ei reperele „culturale” ale acelei organizatii…

Daca schimb papucii si gandesc in termenii organizatiei, in termenii de „noi” ….probabil ca „agentii culturali” sunt cei care ma ajuta pe mine, pe organizatie, sa cresc, sa ma fac mare, sau tare, sau frumos!
Intrebarea este: unde se termina cultura organizationala si unde incepe „ideologizarea” ? unde incepe ideologia care iti sadeste putin cate putin in individualism (paranteza-nu vad aici si acum individualismul ca pe ceva negativ, ca pe ceva opus termenului –de kakat uneori -de „echipa”) Ideologia care iti sadeste cate ceva in propriul stil de viatza, ideologia care iti schimba putin cate putin optica in directia „the” Companiei!

Pe de alta parte nu pot sa nu recunosc ca organizatiile puternice sunt cele care au in primul rand o cultura extrem de puternica. Nu departe exemplele cu „caisele” sau altele, fie ele din detergenti, alimente, consultanta sau automobile.

Poate ca pentru cei mai multi din suratii (si suratele) noastre o cultura puternica reprezinta alternativa la individualism. Cu siguranta e mult mai linistitor sa ai impresia ca reprezinti valorile companiei, misiunea si alte cele decat umbra de viatza dintre peretii unui bloc din colentina…

Cultura ne ajuta, cultura ne creste, cultura ne indeasa, ne sadeste.
„Culturali din toate tarile, uni….”

Sa ne intelegem! Nu resping idea de cultura organizationala. Ea oricum exista ca vrem sau nu. Poate doar acolo unde este o singura persoana intr-o organizatie nu exista cultura organizationala, ci „cultura persoanala”.
Mai departe! Nu resping idea de cultura organizationala „dirijata” si nu doar lasata la voia marilor sperante!

Resping insa ideologizarea! Resping inregimentarea! resping ceea ce e puternic versus individualism-ul. resping inghitzirea setului de valori personale, blabla, etc.
Pai daca e asa de simplu, zic eu macinat de sarmalele de Craciun :) -pai hai sa vedem daca nu cumva trierea se face la recrutare...
Cu alte cuvinte, luam din „masa” ceea ce pare a fi apropiat de setul de jucarii din cultura organizationala de la „noi”.
Daca luam din „masa” oameni „puternici” relativ diferiti de „noi” atunci apare conflictul … si sa-l vad eu pe ala care spune cu mana pe inima care cultura e mai buna :) !!!

Deci!

Solutia! Luam capete si suflete „goale” (nu ma refer la ceva dobitoci, ci la oameni extrem de inteligenti!) punem artileria de cultura la treaba si avem agentii schimbarii pregatiti!!! Inregimentati, culturalizati, ideologizati- gata sa schimbe lumea!

Suna cunoscut?

Totul bine si frumos!
Pana cand acel agent cultural isi pierde identitatea sa. Sau, mai bine zis, identitatea sa DEVINE identitatea „noastra”! Cu sarmalele in gat si vinul rosu inca clipocind in sange, raman sa ma gandesc in noaptea de revelion la un lucrusor:

Cultura organizationala vs. ideologizare & inregimentare!

Sa traim frumos si pozitiv! La multi ani!

Semnat:
Tociintrunaccesdegandithaoticdespreculturaorganizationala.


miercuri, decembrie 06, 2006

Punctochit.

punct si de la capat
un fel de leapsa in carti:

"Despre bucurie in Est si in Vest si alte eseuri"
Andrei Plesu.
se merita.
a fi.
citita.

punct.