luni, septembrie 29, 2008

Project 10^100, Google's initiative

oare de ce nu ma surprinde foarte tare sa vad o astfel de initiativa la Google?
oare de ce si-au ales motto-ul cultural "Don't be evile!"
oare de ce Google este o companie atat de puternica?
oare de ce alte organizatii transnationale nu invata nimic din abordarea Google?

iata mai jos de ce...
multumesc Oana pentru link:)

http://edition.cnn.com/2008/TECH/biztech/09/24/google.project/index.html

Got an idea to help the world? Here's $10 million

STORY HIGHLIGHTS

Google Inc. will award $10 million to fund ideas that promise to better the world
Called Project 10^100, Google's initiative will seek ideas from the public
People are encouraged to submit their ideas online through October 20

After online voting, a panel of judges will announce up to five winners in 2009 (CNN) -- Got an idea that could change the world, or at least help a lot of people? Google wants to hear from you -- and it will pay as much as $10 million to make your idea a reality.

To help celebrate its 10th birthday, the ambitious Internet giant is launching an initiative to solicit, and bankroll, fresh ideas that it believes could have broad and beneficial impact on people's lives.

Called Project 10^100 (pronounced "10 to the 100th"), Google's initiative will seek input from the public and a panel of judges in choosing up to five winning ideas, to be announced in February.





Google announced the project live on CNN on Wednesday morning.
"These ideas can be big or small, technology-driven or brilliantly simple -- but they need to have impact," Google said in a news release. "We know there are countless brilliant ideas that need funding and support to come to fruition."
Those are ideas such as the Hippo Water Roller, which Google cited as the kind of concept the company would be interested in rewarding. Developed in Africa, where it is most used, the Hippo Water Roller is a barrel-shaped container, attached to a handle, that holds 24 gallons of water and can be rolled with little effort like a wheelbarrow, making it easier for villagers on foot to transport critically needed fresh water to their homes.

Don't Miss
Google turns 10, raises monopoly concerns

Impact Your World
See how you can make a difference


People are encouraged to submit their ideas, in any of 25 languages, at www.project10tothe100.com through October 20. Entrants must briefly describe their idea and answer six questions, including, "If your idea were to become a reality, who would benefit the most and how?"

Google employees, with the help of an advisory board, will narrow the submissions to 100 semifinalists by January 27. Between January 27 and February 2, the public will vote online for their favorite ideas. A panel of as-yet-unnamed judges will then review the top 20 ideas and announce up to five winners in mid-February.
Funding, from a pool of $10 million, will be awarded in May. If the judges decide to reward five winning ideas, each will receive $2 million. If only two ideas are chosen, each will receive $5 million, and so on.

A Google spokeswoman was reluctant to set parameters for the submissions, although the project's Web site suggests that successful ideas should address such issues as providing food and shelter, building communities, improving health, granting more access to education, sustaining the global ecosystem and promoting clean energy.
"We don't want to limit it at all. We want a wide range of ideas," said Bethany Poole, product marketing manager at Google, who announced the project Wednesday on CNN along with Andy Berndt, managing director of Google's Creative Lab. "We think great ideas come from anywhere."





To cite Google's own example, Google News began after the September 11 terrorist attacks, when an engineer became frustrated that he couldn't aggregate news sources from around the world in one place.

By opening the project to anyone -- not just laboratories or universities -- Google is embracing "crowdsourcing," the Internet-age notion that the collective wisdom of mass audiences can be leveraged to find solutions to design tasks.
Project 10^100 is not unlike the Google-sponsored Lunar X PRIZE, a $30 million international competition to safely land a robot on the surface of the moon, travel 500 meters over the lunar surface, and send images and data back to Earth. The first team to land on the moon and complete the mission objectives will be awarded $20 million. At least 16 teams are competing.

Those who submit winning Project 10^100 ideas will not be required to have the technical expertise to implement them, Poole said. Google has not determined how winning projects will be sustained financially after the initial prize money runs out, she said.

People may submit more than one idea. Through its online submissions, Google also hopes to connect people with good ideas to charitable organizations who could help implement them, Poole said.

vineri, septembrie 26, 2008

Poza de vineri



http://www.plugin.ro/articol/WWW/2556/25-de-imagini-superbe-Macro-Photography.html/329_1.html#galerie

joi, septembrie 25, 2008

Live@Bucharest

Bulevardul Dacia, Bucuresti, 24 septembrie.
Undeva intre Piata Romana si intersectia cu Calea Victoriei.

Despre pozele de mai jos nedumeririle mele sunt putin cam multe...

o fi o gluma ?
sau poate arta moderna?
sau vreun "meci" intre Romtelecom si cei care se ocupa de spatiile verzi?
e vreun mesaj al vreunei secte secrete ?
sunt miscarile politice care-l sprijina pe McKain?
o fi vreo strategie de crestere a spatiului verde in capitala pe cap de locuitor?
o fi Vlad Tepes?
o fi Osama?
sau Iliescu?

...

PS: la o gandire mai atenta --- sunt totusi bani publici ?
Alo? Cineva de pe la Protectia Mediului ? Sau de pe la Primarie?
Sa traim si sa-nflorim! sau sa-nverzim! :)




luni, septembrie 22, 2008

Epilog, Preambul, PS?

Poze Zilele Bucurestiului 2008

In primul rand "La multi ani"!
Draga Bucuresti, cred ca acum iti meriti urarea.
Desi esti cam prafuit si cam aglomerat de cele mai multe ori ...de ziua ta ai fost alfel!

Ai fost primenit, aranjat, dichisit. Ai fost colorat si parfumat. Pregatit de sarbatoare. Mojicia desi a fost si ea in strada, totusi parca a fost ...mojicie de sarbatoare :)

Toate astea pentru:

C'a fost busuiocmargineanusauadams
C'a fost culturapestrada
C'a fost teatrucircconcerteproiectiifilme


Este cred pentru prima data cand o parte din traseul TUB a prins viata. Strazi pietonale, piatete mirosind a concerte si teatru, parca si oameni ceva mai frumosi.

In concluzie, a fost un program complex gandit pentru tot poporul si prostsibun.Diferenta in bine a fost ca de data asta nu a dominat atmosfera de talcioc ieftin cu mici si bere. A dominat teatrultrasuramuzicasicafeneaua.

Felicitari organizatorilor!
PS: pe cand sa asteptam permanenta celor intamplate?



palatul albastru - Muzeul National de Istorie, o bijuterie spre final de renovare.
Vreun domnitor cu iz medieval a demarat pe geam ?


Russian Biserica.



sanziene cosanzene la pas pe strasse. totusi cam tristuzta, nu-i asa?


universitatea. la cursuri nocturne de arta moderna.


2012. Parcul Izvor - un spectacol impresionant apa aer foc lumina.


Bancadecarte - iz de sarbatoare cu gust de carte pe aleea bancilor.


interbelicalbnegru - frumos la pas, biserica Rusa - sambata.


Maestrul Jedi - proiectie pe cladirea Ministerului Agriculturii si pe spitalul Coltea



Multimea. palat colorat. Putem sa-l pastram asa ?

Plai 2008

A fost magic.

...desi am intarziat putin cu appendixu' de dupa, a fost magic!
in plus, nu prea poti sa pui in cuvinte ceva ce se canta si se simte.
Pentru mai multe informatii, simte si asculta Maritza!
PS: pentru cunoscatori recomand si Lhasa. Multumesc Tako!



vineri, septembrie 19, 2008

Trenuleeee, bitzicla micaaa...

Am primit de la Diana (multumesc Diana! www.dordeduk.blogspot.com) o informatie interesanta pentru oamenii cu 2 roti :)

Asadar, pe site-ul CFR se realizeaza un sondaj despre oportunitatea introducerii vagoanelor cu locuri pentru biciclete: http://www.cfr.ro/calatori/ votati si dati mai departe.

De ce iubim Bucureştiul

Un articol care NU mi-a placut, dar trebuie sa recunosc ca ...asa e Bucurestiul.
divers. Asocierea oamenilor care emit opinii in acest articol despre Bucuresti este stranie, dar cred ca intr-un fel reprezinta destul de bine "diversitatea" acestui oras.

Mi-am permis sa sterg un singur paragraf din acest articol scris in Evenimentul Zilei. Nu cred ca are ce sa mai caute public vreun cuvant spus de Constantin Bălăceanu-Stolnici... Dar cinstit fie vorba intre noi :) sunt o gramada de nume controversate in acest articol care nu mai au ce cauta in public emitand opinii "destepte"...



http://www.evz.ro/articole/detalii-articol/821342/De-ce-iubim-Bucurestiul/

De la măturători la academicieni, bucureşteni sau „provinciali adoptaţi“ au căutat motivele pentru care Capitala merită să fie iubită, măcar mâine, de ziua ei.

Împlineşte 549 de ani de când Vlad Ţepeş i-a semnat certificatul de naştere. De la 20 septembrie 1459 a trecut prin foc şi apă, prin mâinile turcilor, s-a supus capriciilor lui Ceauşescu şi s-a lăsat „salvat“ de mâinile pricepute ale primarilor contemporani. E cârpit, demolat, renovat, străpuns, penetrat, lărgit cât să ne încapă pe toţi şi, cu toate astea, azi e iubit şi urât deopotrivă, precum Vlad Dracul în vremea lui.

Bucureştiul e casă pentru unii, gazdă pentru alţii, loc de muncă bănos, vacă de muls, punctul de unde se dă ora exactă, subiect de lamentaţii în trafic şi multe altele pe care toţi le spunem cu furie, zilnic, despre oraşul ăsta mare, cenuşiu şi fără noimă, în care trăim de voie, de nevoie.

Pentru că spunem zilnic tot ce nu ne place la el, am ales ca măcar de ziua lui să-i forţăm pe oameni să-şi amintească motivele pentru care iubesc, totuşi, Bucureştiul. De vreme ce stau aici zi de zi şi chiar dacă se gândesc să plece, la supărare, n-o fac, înseamnă că... îl iubesc.

DRAGOSTE CU NĂBĂDĂI

„Pentru că m-am născut aici, îmi plac zgomotul şi gălăgia din oraş. Când plec o săptămână, oriunde, mă plictisesc. Îmi place agitaţia şi tot ce se întâmplă aici. Îmi place pentru că se potriveşte cu mine!“

Marian Vanghelie, primarul sectorului 5

„În Bucureşti sunt televiziunile, oamenii importanţi, de aici se dă ora exactă. Bucureştiul e pe primul loc. E numărul unu. Îi urez să-şi repare străzile şi «Viva Bucureştiul!», că aşa cum e, e Capitala noastră şi tre’ s-o iubim. Ce să faci? Când nu e calu’, e bun şi măgaru’!“

Nicolae Guţă, cântăreţ de manele

„Nu prea-l iubesc, dar nu prea se poate fără el. E oportunitate, nu iubire. Iubirea îţi dă furnicături, pe mine Bucureştiul mă furnică la creier. Dar aici m-am născut. Deşi am fost prin Europa şi-am muncit pe acolo, m-am întors aici. E acasă. Un singur cuvânt îmi place la Bucureşti: acasă! Nu e iubire, e afecţiune.“

Gheorghe Ciocea, taximetrist

„Sunt îndrăgostit incurabil de Bucureşti, cu toate calităţile şi defectele lui. Pentru mine, oraşul înseamnă cei mai frumoşi ani, străzi pietruite, copaci înfloriţi primăvara, Biserica Visarion, unde mergeam duminica, la slujbă, cu mama, lacul Herăstrău, unde am luat primele lecţii de sport nautic.“

Andrei Chiliman, primarul sectorului 1

„Relaţia mea cu Bucureştiul e una de hate-love. Îl iubesc şi îl urăsc. E un oraş ca un sandvici: are felii de secol 18, fanariot, felii din a doua jumătate de secol 19, bucăţi dintr-un Bucureşti interbelic şi dintr-unul comunist - cu Berceni, cutii de chibrituri şi grădini de zarzavaturi -, şi diverse ingrediente dintr-un Bucureşti al tranziţiei, de n-ar mai fi. E un oraş halucinant, în care stau laolaltă zone bune şi zone proaste, bogaţi şi amărâţi, palate şi noroi. E ca o femeie frumoasă de care-şi bate joc toată lumea.“

Stelian Tănase, scriitor şi realizator de emisiuni TV

„Sunt bucureştean de 41 de ani şi încă îmi amintesc foarte clar că a fost dragoste la prima vedere. Bucureştiul m-a încântat şi mi s-a lipit de suflet de la bun început. “

Neculai Onţanu, primarul sectorului 2

„Singurul motiv care este e că în Bucureşti numai dacă nu vrei să munceşti nu găseşti de muncă. Eu am venit de 18 ani aici, am un loc de muncă, pot să-mi fac credit la bancă, pot să trăiesc. Aşa că de aia iubesc Bucureştiul, în fiecare zi, chiar dacă trebuie să adun gunoiul. Dar mizerie se face oriunde, ăsta e bunul simţ al cetăţenilor. Numai când plouă nu prea-l iubesc, că e aglomerat şi de aia.“

Marcel Stancu, măturător

„Cum să nu-l iubim? Doar ne-am născut în oraşul ăsta, aici am crescut, aici ne-am împlinit. Îl iubim aşa cum e, cu bune şi cu rele.“

Elvira Pătru, pensionară

„Sunt venit de la 14 ani în Bucureşti şi oraşul ăsta mi-a dat totul. De la şcolile pe care le-am făcut la familia pe care mi-am întemeiat-o, viaţa de zi cu zi. Toţi avem obligaţia să-i întoarcem ceva din ce ne-a dat. Ce-i doresc Bucureştiului? Să aibă parte de civilizaţie.“

Liviu Negoiţă, primarul sectorului 3

„Aici mă simt acasă, aici m-am născut, aici e casa mea, aici sunt casele frumoase ale Bucureştiului de altădată, care încep să iasă la iveală încet- încet. Îi doresc Bucureştiului ce-mi doresc şi mie, să întinerească!“

Gilda Lazăr, corporatist

„Pentru că este un oraş punte între două culturi, două lumi, două stiluri de viaţă diferite: cel balcanic-relaxat şi cel european-ocupat. Un amestec greu de găsit în altă parte. Iubesc Bucureştiul aşa cum iubeşti o femeie care ştii că te «chinuie», cu care nu poţi trăi cotidianul, dar fără de care nu-ţi poţi închipui viitorul. Îl iubesc cu o pasiune ultimă, pentru că ştiu că-l pot părăsi în orice moment. Cu regrete sincere...“

Mirel Bănică, sociolog

„Acest oraş e o experienţă interesantă pentru un expat. Aştept cu plăcere momentele libere, când pot să ies la jogging, în Herăstrău.“

Costas Kapetanopoulos,
Marketing&Communication Director, COSMOTE România

„E ca o a doua casă pentru mine, unde am trăit şi bune, şi rele, vreme de 46 de ani. E adevărat că oraşul are şi multe neajunsuri, însă pentru mine e ca un microb.“

Cristian Popescu Piedone, primarul sectorului 4

„Ne-am născut aici, e un oraş frumos, cu arhitectură, cu monumente, cu locuri frumoase. Lucrez de zece ani ca şofer şi e o diferenţă ca de la cer la pământ între traficul de atunci şi cel de acum. Vă spun sincer, nu cred că o să apuc pensia. E stres, e responsabilitate. În fiecare zi am dureri de ficat.“

Gigi Simionescu, şofer RATB

„A fost dragoste la prima vedere. Deşi transpiram într-un autobuz supraaglomerat, i-am iubit forfota. Vin din Vâlcea, un oraş destul de mic, iar Bucureştiul am simţit că mi se potriveşte din prima. E ca mine: agitat, zvăpăiat. Îl iubesc pentru că e mare, are clădiri frumoase. Bucureştiul nu e plictisitor. Oraşul ăsta e pentru cei puternici.“

Alexandra, blogger

„Am venit din Galaţi la Bucureşti, la facultate, iar de aici am plecat în Anglia. Iubesc Capitala pentru că mi-a dat şansa asta.“

Irina Giuglea, studentă la Arhitectură

„Trăiesc în el de 33 de ani. Iubesc viaţa trepidantă a Bucureştiului. Mă îndrăgostesc în fiecare zi de el, pentru că doar aici se poate întâmpla să coordonez 120 de intervenţii zilnic şi să cunosc oameni, să le cunosc dramele şi să mă răscolească. Iubesc Bucureştiul pentru că aici, într-o zi se întâmplă atâtea evenimente cât se petrec în alte locuri în jumătate de an.“

Aurel Udor, pompier, şeful ISU

„N-aş putea spune că îl iubesc, dar recunosc că aici poţi face mai multe lucruri decât în oraşul meu natal, Petrila. Stau aici de zece ani. E un fel de dragoste cu sila. Sau ca într-o căsnicie: la ce să te mai desparţi la 60 de ani?“

Mihai Barbu, fotograf

„E oraşul banilor. E lume de prin toată ţara aici, că aici se face banul. Mai sunt străini şi tot felul. În altă parte se câştigă puţin, e sărăcie mare.“

Mirela, prostituată din Calea Griviţei

Pagină realizată de Departamentul Social-Bucureşti

BUCUREŞTEAN

Oraşul ăsta suntem noi, nu aruncaţi cu piatra!

Trăiesc de când mă ştiu în Bucureşti, dar nu pot să răspund la întrebarea „de ce-l iubesc?“. Ce, poţi iubi o adunătură cenuşie, prăfuită, gălăgioasă şi stresantă? Orice om normal ar zice că nu.

Dar, mă gândesc, locul ăsta care-ţi scade zilnic nişte ani din viaţă cu traficul, plouarea sau mitocănia, locul ăsta mă reprezintă. E ca şi cum m-ai întreba dacă-mi iubesc familia. Lucid nu poţi răspunde prin da sau nu, pentru că nu te întreabă nimeni, înainte, unde vrei să te naşti. Vrei, nu vrei, e ceva din tine şi te va urmări indiferent unde te-ai duce. De asta mi-e ciudă când provincialii veniţi ca să trăiască mai bine, aici, la mine acasă, îl înjură şi-l urăsc, deşi mare parte din relele oraşului li se datorează şi lor.

Eu nu-l urăsc, poate pentru că m-am obişnuit atât de mult cu el încât senzaţiile pe care mi le oferă sunt aplatizate. Încă mai cred că dacă merg conştiincios la vot, cândva o să aleg un primar atât de bun încât să-i facă bine. Şi mai aştept dimineaţa aia în care aleile din părculeţul de lângă metrou să nu mai fie acoperite de seminţele sparte de „bucureştenii“ crescuţi pe băncuţa din faţa porţii.

„Oraşul ăsta sunt eu!“, aşa ar trebui să-şi spună dimineaţa, în oglindă, fiecare, înainte să iasă afară şi să arunce cu piatra. (Dollores Benezic)

PROVINCIAL

Un monument pentru shaormăriile strategice

Metroul era mult mai gălăgios acum doi ani şi patru luni, când am coborât definitiv scările rulante. În plus, mirosea într-un fel anume, un damf greu, de ulei ars, ce rămânea în nări ore întregi după. Oamenii care-l populau erau altfel proiectaţi, prea gălăgioşi sau prea tăcuţi. Unii se conectau la fire, şi le înfigeau în urechi, probabil ca să nu asurzească din cauza metroului. Îi auzeam şi-i vedeam pe toţi şi-i urmăream cum se buluceau pe scări, încercând să ghicesc pe unde ar veni ieşirea mea.

Ieşirea n-am mai găsit-o şi am rămas la metrou. Am avut timp să-l îmblânzesc staţie după staţie, până am desenat din el o hartă. Peste ea am suprapus clădirile care ar veni deasupra, pieţele de maşini, service-urile auto, McDrive-urile, intersecţiile, cursul Dâmboviţei şi shaormăriile. Cu shaormăriile a fost cel mai ciudat, nu le înţelegeam la început importanţa strategică, nu puteam să pricep ce au castraveţii muraţi dinăuntru cu varza şi cu puii zgâriaţi de pe rotisor. Acum aş ridica un monument al shaormăriei. „Aici s-a ridicat prima shaormărie şi de atunci bucureştenii sunt fericiţi în graba lor“, atât să scrie dedesubt. Nu, aş mai pune ceva: „Cu dragoste, pentru oraşul de deasupra, pe care nu-l înţeleg cu totul“. (Vlad Odobescu)

Adrian Păunescu, „Îndrăgostit de Bucureşti“ (1989):

"De el ne-am săturat, dar el ne place,/
el e un prag lovit să vezi alt prag,/
şi-acum, când sunt sătul de locul zilnic/
Mă simt golit şi-mi e deodată drag.

L-am părăsit destul, ca azi să-l caut/
şi să-l găsesc întotdeauna treaz,/
nu este el cel mai frumos din lume,/
dar cel mai drag ne e în orice caz."

miercuri, septembrie 17, 2008

Zilele Bucurestiului, 20-21 septembrie

Draga cititorule,

iata ca se mai poate intampla ceva frumos si pe meleaguri dambovitzene!
Marcat de spiritul foarte misto de la Plai www.plai.ro din Timisoara, am dat iama repede in internet ca sa postez intrueternitate :) programul de anul acesta de la Zilele Bucurestiului. Daca ne ajuta si vremea ne vedem acolo :)

Multumesc Metropotam pentru informatii! :)

http://metropotam.ro/Evenimente/eve0071473067-Zilele-Bucurestiului-2008/

Unde: Bucuresti
Cand: 20 Sep 2008 11:00 - 21 Sep 2008 20:00

20 septembrie

Centrul Vechi
- bataie cu flori si plimbare cu trasura (de la 11:00)
- pe Scena Rotunda vor fi concerte cu fanfare, tarafuri.
- pe scena BNR seara concert Costel Busuioc (19:50)

Parcul Unirii
- spectacole de circ (11-21)

Bd. Unirii (la fantani)-
spectacole de teatru, targ de mestesugari

Piata Constitutiei
- spectacole de teatru si dans

Parc Izvor
- concert Bryan Adams (21:30)
- spectacol apa si foc LunatiX Aquatique (23:15)

Parc Cismigiu:
- concerte

Soseaua Kiseleff
- Skater Night, noaptea skaterilor

Casa Poporului, Universitate
- proiectii Urban Art (21-03)

21 septembrie
- continua programele de spectacole de strada.

Vezi programul complet aici
http://www1.pmb.ro/pmb/primar/zilele_bucurestiului_2008/Program_5_FINALZB.htm

...sau arunca-ti un ochi mai jos la printscreenurile facute de mine :)








luni, septembrie 08, 2008

The Prodigy

culorile imi joaca in fata
bitul este indraznetz si puternic
prodigyarfichiarorelaxare.
multimea scandeaza, chiuie si striga
privirileinflacarate se varsa peste boxele-n delir
atingeri zburdalnice se intampla frenetic in valtoarea dansului

pe ring in fata scenei colbul de praf starneste nervii gagicilorfandosite
mixul pompeaza agresiv 30 de minute de adrenalina muzicala
freamatul, colcaitul si fiertul sunt amestecate la cazan.
cu piper & usturoi.

fetze schimonosite ranjesc de placerea sadica a dezmatzului.

Sarba romaneasca.
feat. tambal, nai si vioara.
toate acestea insotite si de lautari.

vineri, septembrie 05, 2008

Cariera de top management. Neaosa.

Avertisment! ce o sa scriu este o varianta ridiculizata a realitatii colorate.
Orice asemanare cu situatii reale este pur si simplu la intamplare.


Si pentru ca acum cateva zile ma amuzam teribil de abordarea "cifrica" a multor reviste de cancandeprostgust iata ca o sa folosesc si eu cam aceasi abordare: Top 5 etape ale Carierei de top management. Neaosa. Intr-o organizatie mare.

Dar care e treaba cu cifrele?
Am observat in revistele de cancandeprostgust ca totul e acum in cifre.

top 10 miscari ale lingurii in drumul ei spre stomacul furibund la ora 17:00
cele 7 miscari ale sprancenelor la aflareamirosuluidecanal
10 minute despre cum poti sa-ti descoperi calitatile de ipocrit
4 trepte de distrugere a timpului liber
cele 3 etape ale aflarii continutului unui borcan cu mustar
si tot asa.

Revenind la povestea cu cariera de top management, iata in cele ce urmeaza apoteotic descrise cele 5 etape ale Carierei de top management. Neaose.

1. Recrutarea.

Esti frumos. sau frumoasa. Cu bani. si in plus mai esti si destept. Totul ti se cuvine. Fraieriidelarecrutarenu-ticunosc potentialul, nu-i asa?

Frumos si chipes. Cu banii tocmai ai rezolvat. Caci esti recrutat pe o super pozitie. Pozitie de management cu multi cai putere atasati la carburator. Cardul extra Rol este pe val. Asa esti si tu mai ales in drum spre casa seara pe la 9. Asadar, ai tot ce vrei. in plus ai si o super perioada de ...adaptare.

2. Adaptarea.

Adaptarea dureaza. deh! esti in pozitie de management. Trebuie sa intelegi compania, valorile, misiunea, etc. Si asta privind in gol la slideurile colorate pregatite de minti "globale" :)
Dureaza cam asa vreo -- 3 luni. Hm ? sau 4 luni ?

3. Analiza.

esti in paine acum. vezi cifre, vorbesti cu oamenii. emiti pe alocuri chiar si pareri. unele chiar si destepte. te minunezi de ceea ce alti au inteles de 1000 de ani. Dureaza si asta -- perioada -- vreo 2 luni. Hm ? e bine asa ? sau 3 luni ? hai fie! 2 luni. batute in cuiele si cucuiele oamenilor din subordinea ta cu 5 generatii inaintea ta acolo.

4. Schimbarea & management visionu'.

Ba chiar propui spre reinviere proiecte de care cei dinaintea ta le-au incheiat de mult. In plus, parca iti vine sa spui ca "pana la venirea ta nu era nimic acolo" totulerapraf. asa ca TU ai facut ordine acolo. hm? ce zici? dureaza si asta vreo 2 luni. cam tot atat cat iti trebuie si pentru concediu + surfat pe site-urile de joburi. Ca deh! ai expertiza acum. Ai adus modificari de viziune, strategie si management. esti beton. Mai mult piatra decat beton. dar deh! esti tare. si la minte si la suflet. tare.

5. Plecarea.

Acum ca ai implementat proiecte de o importanta strategica pentru managementul schimbarii organizatiei de la Est la Vest in numele valorilor si misiunilor toate la comun pentru binele planetar. Acum -- intr-o incercare apoteotica de a termina aceasta fraza studipa -- acum iti puipalmainfundsispuilarevederetabaradraga.
in total nota de plata este de vreo ... 7-8 luni. Asadar sub 1 an ca sa faci cariera de top managment de succes in Romanika. sau in Bucuresti ? In plus, acum poti sa ceri de vreo 3 ori banii fata de acum 8 luni, nu?

Estibetoninspiratsicomplexat. Si totul pe tava. caci se poate. se pot arde etape la noi. suntem manageri dupa 6 luni. suntem lideri dupa alte 3 luni. Betonnu ?

bonus o schita misto de vazut:)

marți, septembrie 02, 2008

Nero & Tero

Nero si Tero
Pic si Poc
Chap si Chip
Pleasca si Fleasca





luni, septembrie 01, 2008

Vine scoala!

eu am o problema cu ziua de 1 septembrie.
nepotrivit cuvant "problema" caci nu e o problema
este mai degraba o nostalgie.

habar n-am de ce.

caci de fapt - istoric vorbind - mai degraba ar trebui sa ma gandesc la ziua de 15 septembrie sau chiar ziua de 1 octombrie.
dar iata ca narile mele isi amintesc mirosul de carioca si creion si cerneala si hartie si culori de desen in data de 1.

1 septembrie.

am chiar o dilema.
da. dilema.
merge mai bine decat "problema".
nu stiu daca sa ma bucur ca trece vara sau sa ma bucur ca incepe scoala.
caci asa e. incepe scoala. si parca e un fel de 1 ianuarie.
incepe un alt ciclu. clasa noua, colegi noi - sau vechi - fete noi la scoala.
pauzele din recreatie sau cele dintre ...recreatii...
alergatu' in curtea scolii, hilizitul, schelambaitul, jucatul, parfumatul, scheunatul, adulmecatul, flirtratul.

de toate parca mi-e dor de 1 septembrie.

mai ca imi vine sa cant si 3 culori. evident fara vreo nostalgie dupa vreun sistem comunist, Doamne fereste! ci doar asa! ca in 1 septembrie mirosul de maculatura si cel de an nou proaspat se imbina frumos.ce de lucruri ne asteapta!

ce frumos a fost in vacanta mare!
eeh.