Castelul BRAN ...anamovici

Iaca intre 2 icseluri si trei indicatori de prin hasheruluimistere,
Majukai cu icsii canonelului prin cele mai preaumblate locuri dintarisoara.

Ca deh,
cica Branul este una din cele mai vizitate locatii turistice din romanika.
Asadar, gramada, entuziasmat si bolnavicios de izul japonez ma inscriu pe turnanta cu canonelu’ la pozat.

Platesc frumusel taxa de aparat cu gandul la cele 60 de milioane de Euro –pretz de castel cu Drácula bonus- si ma gandesc ca acum e momentul sa vad Branul…
Mai tarziu s-ar putea sa mergem la Bran cu cartile de poker sau altele pe gustul lui abramov…

Mai jos, cate ceva din joaca cu icsii canonelului, fara pretentia de fotografie…

Spor si alte cele!

Muzeul Taranului Roman

Foarte faina campania si site-ul:

www.muzeultaranuluiroman.ro
pozele sunt din cadrul campaniei.
nu am cerut voie pe ele dar am pus link-ul :)

Cartzulie de resurse umane

... de-o vreme ma tot chinui cu cartile de HR scrise in stil "americanesc" -nu am o problema cu conceptele, care de altfel sunt foarte misto, ci am o oarecareproblemacu stilul de scriere la cele mai multe dintre ele.

de curand am descoperit o cartzulie-multumesc colegei mele, Mihaela-care imi pare extrem de misto, utila si cei drept, foarte pragmatica

"HR Metrics-the World-Class Way" de nenea Dr. John Sullivan

cartzulia e plina de indicatori pentru foarte multe bucatzele din HR.

Cartzulia este luata de pe Amazon.
click pe link-ul de mai jos pentru a vedea pagina de cuprins (doar... )

http://www.kennedyinfo.com/graphics/hrbookstore/HRMetrics_TOC.pdf

E drept, eu ma si lupt acum de zor cu indicatorii din HR in ideea de a arata unor oameni foarte pragmatici-de exemplu, oameni de vanzari-cam cum se masoara partea de HR si la ce foloseste ea :)


Spor la treburi s-avem!

Iarna pe ulitza 07

iarna pe ulitza. Arieseni.
2ianuarie anu' asta























AIDA cafe. Wien, decembrie o6






















Cluj.decembrie rece.


















bucuresti. opticastradala.frigafara






















Moscheea din Constanta.
decembrie



















depechemode.viena.dec06



















eroii nu mor niciodata.
Bucuresti decembrie.22
http://www.noiigolani.ro/


















"la tiganci"Eliade.o6 c-ta


















vitezacivilizata. viena06decembrie



















membrana. pestera ursilor.
2ianuarie 2007






















autoportret.viena. decembrie.06


















ospatz.Pestera Ursilor.
2 ianuarie 2007

















Sala Cosmos
Pestera Ursilor.




















tanti in sala de mese. Multumim.
01ianuarie07
























portret.decembrie.club























consum.cooperativadeconsum
























saxofon.noaptea de revelion o7






















targ de carte.decembrie06, Bucuresti





















capra la doctor.
noaptea dintre ani, arieseni

INREGIMENTAREA

Sa ne traiasca Sarbatorile! Sa ne traiasca cei dragi noua, cele bune din jur, gandurile calde si sperantele colorate!

*

De cateva saptamani ma macina ceva ganduri despre ceea ce noi (sau o parte din noi) denumim „cultura organizationala”.
Mai exact ma gandesc la ceea ce inseamna spiritul unei organizatii, obiceiurile, regulile, ceea ce se face si ceea ce NU se face acolo, ce da bine si ce un…

Reteta pare simpla: sumedenie de pixuri, tricouri, calendare si agende si sigla frumos vorbitoare si cu mesajul citetz scris in asa fel incat inima individualista prin excelenta sa vibreze « a grup » a apartenenzta.
"Eu"-l devine“Noi”. Noi suntem mari si frumosi, noi facem ca lucrurile sa se rostogoleasca la vale, noi miscam lumea.

Capatam oare cearcanele oglindite in cana de cafea-evident si aceea cu sigla organizatiei? Capatam oare jucaria colectivista? Titlul, pozitia, banii, statutul dar mai ales … apartenentza?Apartenentza la acel „noi” care ne diferentziaza de „ei”.
Ne diferentziaza prin obiceiuri, prin stil prin acel „way of doing”…

Capatam oare aspectele si "aerele" unui regiment?
Inregimentarea parka am simitit-o in urma cu mai mult timp… inca de pe vremea cand tastatura din caminul 15 -complex la parter imi era comoda pentru somnul de la ora 4. cu zero in fatza. De pe vremea cand dansul sincron imi facea inima sa tresare si inca de pe vremea cand „caisecaise” nu erau doar fructe…

Ce faci insa cu acea cultura care devine stil de viata? Ce faci cu acea organizatie care iti intra in sange si fara de care esti individul nimanui? Ce faci cu acei oameni care cu greu pot discuta la bere si despre altceva decat despre acel „noi” ?
Ce faci cu cei care aduc performanta organizatiei si care sunt chiar ei formatorii de cultura? sunt chiar ei reperele „culturale” ale acelei organizatii…

Daca schimb papucii si gandesc in termenii organizatiei, in termenii de „noi” ….probabil ca „agentii culturali” sunt cei care ma ajuta pe mine, pe organizatie, sa cresc, sa ma fac mare, sau tare, sau frumos!
Intrebarea este: unde se termina cultura organizationala si unde incepe „ideologizarea” ? unde incepe ideologia care iti sadeste putin cate putin in individualism (paranteza-nu vad aici si acum individualismul ca pe ceva negativ, ca pe ceva opus termenului –de kakat uneori -de „echipa”) Ideologia care iti sadeste cate ceva in propriul stil de viatza, ideologia care iti schimba putin cate putin optica in directia „the” Companiei!

Pe de alta parte nu pot sa nu recunosc ca organizatiile puternice sunt cele care au in primul rand o cultura extrem de puternica. Nu departe exemplele cu „caisele” sau altele, fie ele din detergenti, alimente, consultanta sau automobile.

Poate ca pentru cei mai multi din suratii (si suratele) noastre o cultura puternica reprezinta alternativa la individualism. Cu siguranta e mult mai linistitor sa ai impresia ca reprezinti valorile companiei, misiunea si alte cele decat umbra de viatza dintre peretii unui bloc din colentina…

Cultura ne ajuta, cultura ne creste, cultura ne indeasa, ne sadeste.
„Culturali din toate tarile, uni….”

Sa ne intelegem! Nu resping idea de cultura organizationala. Ea oricum exista ca vrem sau nu. Poate doar acolo unde este o singura persoana intr-o organizatie nu exista cultura organizationala, ci „cultura persoanala”.
Mai departe! Nu resping idea de cultura organizationala „dirijata” si nu doar lasata la voia marilor sperante!

Resping insa ideologizarea! Resping inregimentarea! resping ceea ce e puternic versus individualism-ul. resping inghitzirea setului de valori personale, blabla, etc.
Pai daca e asa de simplu, zic eu macinat de sarmalele de Craciun :) -pai hai sa vedem daca nu cumva trierea se face la recrutare...
Cu alte cuvinte, luam din „masa” ceea ce pare a fi apropiat de setul de jucarii din cultura organizationala de la „noi”.
Daca luam din „masa” oameni „puternici” relativ diferiti de „noi” atunci apare conflictul … si sa-l vad eu pe ala care spune cu mana pe inima care cultura e mai buna :) !!!

Deci!

Solutia! Luam capete si suflete „goale” (nu ma refer la ceva dobitoci, ci la oameni extrem de inteligenti!) punem artileria de cultura la treaba si avem agentii schimbarii pregatiti!!! Inregimentati, culturalizati, ideologizati- gata sa schimbe lumea!

Suna cunoscut?

Totul bine si frumos!
Pana cand acel agent cultural isi pierde identitatea sa. Sau, mai bine zis, identitatea sa DEVINE identitatea „noastra”! Cu sarmalele in gat si vinul rosu inca clipocind in sange, raman sa ma gandesc in noaptea de revelion la un lucrusor:

Cultura organizationala vs. ideologizare & inregimentare!

Sa traim frumos si pozitiv! La multi ani!

Semnat:
Tociintrunaccesdegandithaoticdespreculturaorganizationala.

Muzica

Punctochit.

punct si de la capat
un fel de leapsa in carti:

"Despre bucurie in Est si in Vest si alte eseuri"
Andrei Plesu.
se merita.
a fi.
citita.

punct.

Marcel

Ora 6:30.
Se simte inca somnul orasului dar si boarea rece de dimineata in fata magazinelor cu iz inca usor comunist.
Un acordeon la vreo cativa metri distanta iti spune ca Marcel a venit in oras.

Ma amuz cand ma gandesc ca scriu despre Marcel...
Marcel este poate unul din cei mai sanatosi oameni din oras.

Este constant.

Canta la acordeon cam de cand ma stiu eu pe lume in hateg si nu numai.
Au trecut peste el revolutii, primari si preoti.

A venit circul, au venit bijnitzarii de dolari si telefoane, au venit tantiilealeagrasecurochiicolorate care vindeau guma Turbo, a venit supermarket-ul, a venit primul semafor al orasului, au venit toti si toate!

Marcel a fost acolo la datorie.
Poti sa-ti potrivesti ceasul dupa el.
Ce m-a surprins acum cateva saptamani a fost sa aflu ca Marcel are peste 40 de ani… e normal…eu il cunosc de cand eram mic.

Marcel a vazut orasul crescand, i-a cantat la sarbatori, la zilele de targ. Marcel a vazut orasul de pe vremea cand biserica si scoala erau centrul orasului si nu supermarket-ul si discoteca.

Uluitor cat de putine lucruri rezista in sufletul unui loc.

M-au inebunit baietii berari cu d’ale marketingu’ului si cu d’ale pozitionarii brandurilor si alte d’astea. Cu alu’ kotler din scoala amintire ma gandeam cum se mai poate “pozitiona” un oras…
Hategu’ al cui mai e ? mai e un targ? Mai e un oras lininstit de munte? E oare un oras muncitoresc ? mai e un oras care sa insemne ceva? Mai e brand-ul “zimbrul” ? sau Hategana? Mai e orasul meu?

A fost vreodata?
Prins intre miscari de case ma intrebam care mai e "orasul meu", casa mea … vorba ta, Dane, dupa un timp peretii din jurul tau devin “casa”…

Ma gandeam la strazile din Hateg, la case, la magazinul de paine de pe strada bunicilor (magazin care acum e o ruina) si ma minunam cat de mici sunt... copacii au crescut in jos, casele au intrat la apa, strazile s-au retras dupa zidurile cetatzuilor prafuite.

Zumzetul straziilor are acum alte valentze. Se aud telefoane mobile, se aud muzici in straie de manele. Se aud stirile ProTV.
In loc de desenele animate de la ora 7:30...
Seara. Va mai amintiti?
Bucuria desenelor animate pare sa nu mai fie aceasi. Erau doar cele 30 de minute pe zi. Erau prea putine ca sa nu ne permitem sa ne bucuram de ele. Acum avem 2 canale (parka?) cu desene animate...

Oare cantitatea nu omoara valoarea „putinului”?

Am nimerit in calea unei carti bune... noroc cu Diana! Multumesc!
Plesu se joaca de-a eseurile... Despre Bucurie la est si la vest...
Merita din plin. E o carte misto.
sa ne traiasca brandurile. Si pozitionarile. Numai sa stim si noi de ele.
Pozitionarile.

appendix la poza de azi

Becalliofiscrispe tabla?!
:)