Cenuşa lui Mahatma Gandhi

Cenuşa lui Mahatma Gandhi, împrăştiată în Oceanul Indian

"O parte din cenuşa liderului spiritual al Indiei, Mahatma Gandhi, a fost împrăştiată sâmbătă în Oceanul Indian, la comemorarea a 62 de ani de la asasinarea "Părintelui Naţiunii" indiene.

Strănepoata lui Gandhi, Ela Gandhi (69 de ani), cea care a condus ritualul hindus, a declarat: "Cel mai important mesaj al lui Gandhi este legat de intoleranţa din lume, intoleranţa oamenilor pe bază de religie, rasă, etnie, clasă socială".

După ce a fost asasinat în 1948 de un fanatic hindus, trupul lui Gandhi a fost ars şi cenuşa lui a fost împărţită familiei şi prietenilor. În 2008, altă parte din cenuşa lui Gandhi a fost aruncată în Marea Arabiei.

Născut pe 2 octombrie 1869 pe teritoriul Indiei de astăzi, Mahatma Gandhi este onorat oficial în India drept "Părintele Naţiunii" iar ziua lui naştere este sărbătoare naţională în India."

via adevarul.ro

Iar @ Brasov

CHECKLIST DE TRAINING

Pragmatic vorbind, când eşti trainer şi ai de „livrat” un training, trebuie să pregăteşti câteva lucruri importante. Cum sunt: obiectivele, tema, conţinutul! Este important să ai câteva informaţii despre participanţi şi despre aşteptările lor de la cursul tău! A fost realizată o analiză a nevoilor de training şi ai adaptat trainingul (obiectivele, designul, exerciţiile, materialele, etc.) pentru a răspunde nevoilor identificate în analiză. Nu strică deloc să te pregăteşti şi pe tine!

Dar, aproape de fiecare dată mai sunt câteva mici “chiţibuşuri” pentru care s-ar putea să nu prea ai suficient timp de pregătire. În acest caz este şi mai bine dacă ai un checklist de training! Iată câteva din “chiţibuşurile” dintr-o astfel de listă!

Checklist de Training:

• Spaţiul de desfăşurare este aranjat corespunzător;
• Există acces bun la priză şi / sau un prelungitor;
• Panoul de flipchart este stabil şi corect poziţionat;
• Hârtia pentru flipchart este în cantitate suficientă;
• Videoproiectorul are toate cablurile necesare;
• Videoproiectorul este compatibil cu calculatorul;
• Sala este aerisită şi suficient de bine luminată;
• Sala nu prezintă elemente care pot deranja procesul de training;
• Există echipament audio / boxe - dacă este necesar în training;
• Slideurile sunt compatibile cu software-ul calculatorului;
• Materialele auxiliare sunt pregătite în cantitatea necesară;
• Numărul participanţilor este cunoscut;
• Agenda este clară şi timpul de training este suficient;
• Sunt accesibile informaţiile despre participanţii la training;
• Trainerul are starea emoţională potrivită pentru training! :)
  

Mult mai mult de atât despre training în cursul de Formare de Formatori / Train the Trainers de la Institutul Român de Training din Bucureşti din perioada Februarie - Martie 2010. Aici ai linkul pentru mai multe detalii.

PS: Dacă se numea altfel acest Institut, atunci făceam cursul de formare în acel ceva. Dar aici este vorba de training! :)

Poza@vineri, St@Mishoara

Biserica Anglicana-Dacia-Calea Mosilor!

Indrumar pentru descoperirea Bucurestiului.

Bucureştiul veşti bune aduce! Continuând povestea cu Îndrumarul pentru descoperirea Bucureştiului, din seria Plimbarile RomaniaPozitiva, azi propunem întru’ online plimbare o zonă extrem de bogată istoric şi arhitectural. O zonă care pe bună dreptate încă mai poate fi denumită „Micul Paris”.

Reţeta este simplă: aparatul foto la purtător, week-end leneş de iarnă, pasul la plimbare. După o cafea în grabă la o tarabă de pe Magheru (da, există şi astfel de locuri pe Magheru!) apucă la stânga pe străduţa de lângă Palatul Aro (da, ştim, nu prea arată acum a palat, dar e bine de ştiut că Palatul Aro este încă acolo, pe Magheru aşteptând şi vremuri mai bune precum cele în care strălucea frumos în cărţile poştale de epocă).

Întru orientare urbană mai facilă, Palatul Aro este lângă un magazin extrem de frumos şi popular de „carte, ceai, muzică şi dichis”! Părăşeşte, aşadar bulevardul Magheru pe lângă “magazinul cu dichis” la schimb pentru strada Verona şi mergi spre Grădina Icoanei! Dar nu te grăbii prea tare! Admiră casele istorice din stânga şi din drepta ta… Casa Universitarilor este un exemplar foarte frumos lângă intersecţia Verona cu Dionisie Lupu!

“Biserica Anglicană se dischiseşte în această iarnă cu o mică piaţetă urbană pietonală.”

Prima surpriză plăcută vine de la biserica Anglicană! Una din cele mai frumoase biserici din oraş, după umila noastră părere de necunoscători într-ale arhitecturii Bucureştiului! Supriza plăcută este cu atât mai puternică cu cât suntem în Bucureşti! Într-un oraş în care din păcate multe obiective „de privit” sunt private de spaţiu de respirat, iată că avem un exemplu pozitiv! Biserica Anglicană se dischiseşte în această iarnă cu o mică piaţetă urbană pietonală! Proaspăt redat pietonilor, acest loc pare că-şi doreşte ceva din aerul cărămizilor roşii londoneze. Grădina Icoanei la câţiva metrii de proaspătul spaţiu urban vine să completeze senzaţia de „respiraţie liberă” a locului.

O plimbare la pas pe strada Dumbrava Roşie probabil este deja ceva clasic pentru bucureşteni. Chiar şi aşa, ochiul se va bucura de la Grădina Icoanei spre Piaţa Spaniei. Dacă ai timp, opreşte-ţi sufletul puţin şi în parcul Ioanid, probabil unul din cele mai frumoase spaţii urbane din capitala greu încercată! Este un loc prea special pentru a nu-i ceda un articol special în viitor…

Până la Piaţa Spaniei, mărginită de faimosul bulevard de ambasade, Dacia, lucrurile sunt aşezate normal. Aparatele foto s-au obişnuit deja cu aerul oficial al reprezentanţelor diplomatice, dar şi cu crenelurile aristocrate ale palatelor de ieri şi de azi.

”…pe strada Logofăt Luca Stroici unde casele au făcut loc unei frumoase biserici, „c-a-n-t-r-o” horă medievală, perfect circulară.”

A doua surpriză vine din triunghiul de case dintre străzile Calea Moşilor-Dacia-Vasile Lascăr! Străzile cu iz negustoresc sunt frumos completate de edificii religioase bine plasate. Un exemplu de micro-aşezare urbană este pe strada Logofăt Luca Stroici unde casele au făcut loc unei frumoase biserici, „c-a-n-t-r-o” horă medievală, perfect circulară.

Plimbarea continua pe RomaniaPozitiva.ro

Dreptul la cuvant cu Harry Tavitian!

(CU)DREPTUL LA CUVANT* este un “serial” de articole scrise cu şi despre România. Simplu, direct şi cinstit. Dacă pe parcurs apare şi puţin umor nu ne supărăm deloc:)

Pentru ediţia curentă a acestui serial avem plăcerea şi onoarea să îl avem ca invitat pe domnul Harry Tavitian cu un articol de excepţie despre credinţă, viaţă, tradiţii şi despre jazz. Aşa cum i-am spus şi domnului Tavitian în scrisoarea de mulţumire pentru rândurile scrise, credem că acest articol este în primul rând despre suflet!

La citire plăcută!

Ianuarie 2010
RomaniaPozitiva

Harry Tavitian, ianuarie 2010

„În mărturisirea pe care o spune credinciosul la Taina Spovedaniei în Biserica armeană, unul din păcatele mărturisite este cel de a fi „veşnic nemulţumit”. Duhul ăsta ne bântuie rău azi. Auzim cam peste tot doar lamentări cu privire mai ales la România. Dacă ar trăi în noi duhul cel bun, ne-am putea bucura de ceea ce încă avem şi am şti să mulţumim lui Dumnezeu.

Am spus de multe ori că mă consider mai bogat decât mulţi din colegii mei muzicanţi, fiindcă sunt armean prin naştere, român prin adopţie şi mă simt acasă în ambele tradiţii. Deh, fiecare cu bogăţia lui…

„Cred că datoria ţi-o îndeplineşti atunci când îţi respecţi meseria.”

Aşa cum în muzica mea totul este adunat, topit şi sintetizat din cele două tradiţii, armenească şi românească, şi eu însumi încep să mă simt aparţinând ambelor spaţii şi nu mai simt nevoia să spun că sunt armean sau român. Cred că sunt inutile gesturile de patriotism exagerat, de tipul „sunt armean”, „sunt român”. Cred că datoria ţi-o îndeplineşti atunci când îţi respecţi meseria. Cu cât îşi face fiecare datoria mai bine, acolo unde este, cu atât îşi face mai bine şi datoria faţă de neamul căruia consideră că îi aparţine. Eu încerc să dau maximum în fiecare concert, oriunde ar fi el, la New York, la Cluj sau la Vălenii de Munte. Şi în felul acesta consider că am dat dovadă de patriotism, şi nu mai e nevoie să spun că sunt armean sau român.

Pe 14 ianuarie s-au încheiat sărbătorile de iarnă şi în Biserica ortodoxă română şi în cea armeană. Am petrecut cu bucurie şi Crăciunul românesc şi cel armenesc – care este odată cu Botezul Domnului, pe 6 ianuarie, păstrând tradiţia din primele secole de creştinism.

În anii copilăriei mele viaţa comunitară era foarte intensă. Dar de la începutul anilor ’60 pentru armenii din România a început un nou capitol: emigrarea în America. Asta a afectat hotărâtor viaţa noastră. Aveam 10-12 ani, când, rând pe rând, toate rudele noastre au început să plece. În acest timp, părinţii mei se încăpăţânau să nu facă acest pas, deşi eram din ce în ce mai singuri. Acest lucru s-a dovedit, în cele din urma, vital pentru cariera mea."

Povestea continuă pe RomaniaPozitiva.ro

Poza@vineri, Info@MARE

Plimbarile RomaniaPozitiva

Indrumar pentru descoperirea Bucurestiului.Azi Chirigiu.

Miros de cafea proaspăt prăjită. Sunet de stradă. Soare chipeş pe cer, atmosferă de week-end.
Copii îmbrăcaţi sumar, parc cu urme de ceaţă leneşă. Eşti în Bucureşti. De iarnă cu iz de primăvară.

(10 ianuarie 2010, Plimbarile RomaniaPozitiva)

*
Cum mergi de la Patriarhie spre Rahova, cale de vreo 15 minute pe jos îţi dai întâlnire un pic mai încolo cu parcul Carol. Te bucuri te oamenii veseli din stradă, te superi pe gropile din trotuarul abandonat, cumperi un corn și zâmbeşti către vreun câine vagabond rugându-te să funcţioneze expresia “Cuminte fetiţa!”

La răscruce de drum ochiul se plimbă în stânga şi-n dreapta. Cum alegi? La stânga te priveşte o clădire suspect de colorată. Un fel de new age cu accente de personalitate flower - power. În faţă, parcul Carol te întreabă când ai alergat ultima dată…

Este o mică stradă pietonală ce şerpuieşte printre casele Chirigiului.
Dacă te îndrepţi spre dreapa vei avea ocazia să descoperi un mic deal, dealul Filaret. Urcă-l! Descoperă-l! O să te superi probabil pe maşinile care-ţi cer taxă de trecere pe trotuar, dar o să-ţi treacă necazul tocmai pe la mijlocul burţii de pământ! Strada Xenofon. Te uiţi mai bine şi vezi şi mai bine. Strada Xenofon. O săgeată frumos colorată “a la Paris” te invită la urcat dealul pieptiş! Strada Xenofon este special concepută pentru “muritorii de rând” din Capitală, ne-proprietari de jepuri.

Este o mică stradă pietonală ce şerpuieşte printre casele Chirigiului.

Strada cu scări te incită la mişcare. Are ceva din aerul unui sat pescăresc…Opreşte-te pentru o clipă! Vezi un om cu bagaje? Da, da, acela! Are sacoşele sătule de cumpărăturile de week-end. În plus, scările nu’s multe, dar nici puţine… Ajută-l! Ce te costă? Aşa poate mai poţi să afli şi o poveste de-a locului.

“- Bună ziua! Să v-ajut? - Bună ziua! Off, da, mulţumesc! Da’ luaţi-o Dumneavoastră pe asta mai mică, că mă descurc eu cu restu’! Păcat cu balustradele astea neîngrijite, că altfel nu-i aşa greu până sus…
- Nu-i problemă! Mergeţi chiar până sus?
- Da, chiar în capătul străzii. Căutaţi ceva anume?
- Sincer, mă plimbam prin zonă şi speram să găsesc şi o cafenea drăguţă…
- Da, este sus la un super hotel, sau jos la “Vapor”
- Nu ştiu Vaporul, dar am văzut un bistro jos în vale.
- Da! Şi mai este un restaurant lângă Autogara Filaret.
- Mulţumesc!
- Da’ e interesant pe aici!
- Ehe… a fost mai demult. Acum nu se mai ocupă nimeni de acest loc. Au refăcut doar sus la hotel strada. Mai demult veneau turiştii să întrebe de strada cu scări…Mai mergeţi şi pe străzile de lângă noi, pe Lămâiţei, pe Suter. Sunt case frumoase. Sus la Suter este un vechi adăpost construit pe la începutul veacului de militari. L-au luat comuniştii dup’aia. Acum e în paragină…”

*
Povestea continuă pe RomaniaPozitiva.ro

Poza@vineri, Stationare pe iarba

Ieftin vs. scump!

Tata Nano de 220.000 de dolari!

"O companie indiana de tuning va prezenta in doua luni o varianta a celei mai ieftine masini din lume, Tata Nano, la un pret de aproape 100 de ori mai mare decat cea din showroom-uri, scrie AFP. Din versiunea de serie va mai ramane sassiul plus liniile de design, insa versiunea tunata va avea jante de 20 de inch, caroserie din carbon si motor de 1,6 litri. Compania crede ca ar putea vinde anual cinci astfel de masini care costa 220.000 de dolari fiecare."

via hotnews.ro

RomaniaPozitiva la Radio Lynx

La mulţi ani de Anul Nou! Să ne fie anul frumos şi productiv! Şi să ne bucurăm de ceea ce avem bine în jurul nostru!

Cei mai mulţi dintre noi la început de an ne gândim la ceea ce a fost bun în anul ce-a trecut, dar mai ales la ceea ce ne propunem pentru viitor! Şi noi, acum, la început de an, am fost invitaţi să povestim despre veştile bune din 2009, dar şi despre planurile noastre pentru 2010! RomaniaPozitiva a fost în studiourile Radio Lynx în data de 4 ianuarie 2010 la emisiunea lui Mihail Muşat cu Lume Bună. Mulţumim Mihail şi Radio Lynx pentru invitaţie!

Iată şi prezentarea emisiunii chiar de pe site-ul postului de radio.

“Am auzit cu toţii de “Ştirile de la ora 5″ şi mulţi dintre noi ne-am şi săturat de ele. Dar, cu toate astea, avem alternative? Şi, mai mult de atât, dacă ar exista emisiuni doar pentru ştiri de bine, ar avea de unde să culeagă suficiente date? În această ediţie a emisiunii “Lume Bună” nu vom afla dacă se poate face o emisiune TV, ci cum se poate susţine cel puţin un site ce promovează lucrurile bune din România. Invitatul în această emisiune este Florin Ghindă, un trainer, care s-a decis să lanseze RomaniaPozitiva.ro.”

Pentru a asculta emisiunea înregistrată, te rugăm să accesezi acest link!
Să auzim de bine!

RomaniaPozitiva, ianuarie 2010