“Blossoming Glory of Raag” - concert de muzica clasica indiana cu Avaneendra Sheolikar - sitar si Sandesh Popatkar - tabla 07-08-2008 ora 19:00, BUCURESTI
Locul desfasurarii: Sala RADIO
Organizator: SAHAJA YOGA - ROMANIA
SAHAJA YOGA – ROMÂNIA cu sprijinul Ambasadei Indiei la Bucureşti organizeaza in perioada 5-8 august 2008 seria de concerte de muzica clasica indiana “Blossoming Glory of Raag” avandu-i ca interpreti pe muzicienii indieni Avaneendra Sheolikar – sitar si Sandesh Popatkar – tabla.
● IASI – marti 5 August, ora 19.00 - Casa de Cultură a Studenţilor, Sala GAUDEAMUS;
● BUCURESTI – joi 7 August, ora 19.00 - Sala Radio, Str. General Berthelot 60-64;
● PLOIESTI – vineri 8 August, ora 19.00 - Casa de Cultură a Sindicatelor.
Intrarea la concerte va fi libera.
Despre muzica clasică indianăUna dintre cele mai rafinate arte în India. Îşi află începuturile în perioada vedică timpurie, cu mii de ani înaintea erei noastre. Vedele erau recitate şi intonate în sanscrită, iar Sama Veda este în întregime dedicată muzicii şi descrierii diferitelor instrumente existente la acea vreme.
Potrivit tradiţiei indiene, muzica a luat naştere odată cu crearea universului, din Sunetul primordial denumit Aum, Naad sau „Cuvânt”, ceea ce îi conferă statutul de limbaj universal având o dimensiune divină. Dincolo de sistemul elaborat al modurilor şi al improvizaţiilor, particularitatea muzicii clasice indiene stă în dimensiunea divină atribuită ei. Muzica indiană este considerată a fi o cale către cunoaşterea lui Dumnezeu, o sadhana (meditaţie) către ceea ce indienii numesc Moksha sau „Eliberare”. Melodiile şi ritmurile sunt mijloacele prin care artistul susţine şi realizează dialogul cu Divinitatea, purtând auditoriul spre noi dimensiuni ale acestei comunicări devenite act de venerare.
Elementele de bază în muzica clasică indiană sunt sistemul melodic, reprezentat de Raga (scări muzicale compuse din sunete aflate într-o ordine bine determinată, având principii proprii şi particularităţi specifice conferite de modul în care este dezvoltat şi înfrumuseţat fiecare sunet, prin ornamente şi tehnici speciale) şi Tala, sistemul ritmic, care este diferit de sistemul ritmic european prin structura sa deosebită. Astfel, el este structurat în cicluri de 10, 12, 14, 16 timpi, fiecare având caracteristici proprii şi purtând o denumire specifică. Atât Raga cât şi Tala şi-au păstrat forma şi puritatea timp de mii de ani şi au fost transmise pe cale orală, fiind cântate şi astăzi.
Fiecare Raga exprimă o anumită stare de elevare spirituală. Raga semnifică în traducere „Energia Divină care pătrunde spiritul”, ceea ce defineşte menirea sa de a transmite prin muzică o scânteie de Divinitate şi de a eleva astfel spiritul uman. Există câteva reguli fixe care trebuie respectate şi care fac diferenţa între un raga şi altul. Una dintre aceste reguli se referă la momentul zilei (dimineaţă, după-amiază, crepuscul, seară, noapte) sau la anotimpul în care el poate fi cântat.
Structura unui Raga cuprinde mai multe părţi:
Alap: O introducere în care artistul încearcă să exprime starea emoţională specifică, definitorie a Rag-ului. Alap-ul nu are ritm şi începe într-o stare de pace şi seninătate, care treptat îşi schimbă dinamica, ajungând până la o adevărată exaltare. Această primă parte este considerată cartea de vizită a interpretului şi cea mai importantă parte a rag-ului, ea dezvăluind prin tehnica şi talentul muzicianului toată frumuseţea, subtilitatea şi profunzimea unui raga.
Jod: În această parte artistul continuă să creeze spontan combinaţii melodice şi armonice de note. Spre deosebire de Alap, acum apare ritmul de tip Laya (similar bătăilor inimii), ceea ce conferă acestei părţi un efect profund liniştitor, dincolo de emoţia transmisă.
Jhala:Este partea cea mai alertă. Jhala înseamnă final şi ea încheie prima parte a prezentării, în care tabla nu este prezentă. În jhala structurile şi combinaţiile ritmice sunt executate cu o mare viteză, ceea ce creează senzaţia de flash sau de scânteie şi sentimentul de extraordinar sau de inefabil.
Urmează două compoziţii tradiţionale, în care tabla se alătură sitarului:
Vilambit este o parte lentă, având o structură de bază fixă într-un ciclu ritmic de 16 timpi. Artiştii creează spontan în faţa publicului sofisticate variaţiuni ale aceluiaşi material melodic, având viteze şi ritmuri diferite. Improvizaţia lor are caracterul unui dialog între cele două instrumente.
Drut are un tempo mai alert. Există de asemenea o structură compoziţională fixă, în acelaşi ciclu ritmic Teental de 16 timpi. Rolul principal în compoziţie revine creativităţii artiştilor.
Toate părţile ce compun un Raga sunt menite a pune în evidenţă măiestria şi creativitatea interpreţilor, care pe o structură restrânsă şi fixă de sunete clădesc un univers de sentimente şi culori.
Instrumente Sitarul şi tabla au fost create în secolul 13 de către marele sfânt, poet şi muzician inovator al muzicii clasice indiene Amir Khusro (1254-1325).
Sitarul a evoluat din instrumentul persan sehtar (în traducere: instrument cu trei coarde) şi este unul dintre cele mai cunoscute şi îndrăgite instrumente de coarde din India. El are un număr variabil de corzi, grupate pe funcţiuni distincte: corzi principale, corzi de rezonanţă sau de menţinere a tonului. Instrumentul are o sonoritate catifelată, iar stăpânirea tehnicii lui este deosebit de dificilă.
Tabla este cel mai renumit instrument de percuţie indian. Este alcătuit din două mici tobe elaborat construite: daya – din lemn şi dagga - din metal. Popularitatea tablei a depăşit de mult graniţele Indiei, fiind folosită şi în muzica occidentală datorită timbrului său deosebit. Tabla nu are rol doar de acompaniament al instrumentului solist. Între instrumente există un permanent dialog şi de multe ori instrumentul solist oferă momente de solo muzicianului de la tabla pentru a-şi etala virtuozitatea şi măiestria.
InterpreţiAvaneendra Sheolikar - sitarNăscut în 1969 într-o familie cu o tradiţie numărând patru generaţii de sitarişti, primul profesor i-a fost chiar tatăl său, Shri Sudhakar Rambhau Sheolikar. S-a alăturat apoi ilustrului muzician Pandit Bimalendu Mukherjee, decan al stilului de interpretare „Imdadkhani” al şcolii Gharana, care l-a instruit în tainele complexe ale sitarului, permiţând talentului nativ al tânărului să se dezvolte spre o desăvârşită virtuozitate.
A debutat la vârsta de şapte ani la Bhilai, cariera sa muzicală urmând o continuă şi constantă ascensiune. Caracteristică interpretării sale este nuanţarea subtilă a Rag-urilor, urmând stilurile Gayaki şi Layakari.
La 38 de ani Avaneendra este astăzi un artist aflat deja la maturitate, muzica sa exemplificând un profund simţ al emoţiilor. Dincolo de numeroasele concerte susţinute în India şi în străinătate, Avaneendra a obţinut un Master în muzică, acordat de Universitatea din Khairagarh, al cărei şef de promoţie a fost în anul 1993
Pentru Avaneendra, muzica clasică indiană este mai mult decât o profesie sau un mijloc de expresie, ea transcende cu mult aceste dimensiuni...
Realizări, distincţii ● Bombay 1979 - La vârsta de zece ani, obţine premiul I la concursul de muzică „Art India”.
● Indore 1981 - Premiul I la concursul „All India Music”, organizat de Abhinav Kala Samaj. Ministerul Indian al Dezvoltării Resurselor Umane, ca recunoaştere a talentului său, îi acordă prestigioasa bursă destinată încurajării tinerelor talente.
● 1986 - La vârsta de şaptesprezece ani, premiul I la concursul „All India Radio Music”.
● Mumbai 1992 - I se conferă de către Sur Singer Samsad, râvnitul titlul de „Surmani” - titlu acordat artiştilor în devenire din domeniul muzicii clasice indiene, ca recunoaştere a talentului lor.
● Raipur 1994 - Academia Naţională de Artă „Bhatkhande Lalit Kala Shikshan Sansthan” din Jaipur îi conferă titlul „Sur Ratna”.
Recitaluri de marcă în India● 1985 - La vârsta de şaisprezece ani, participă la Festivalul „Arambha”, desfăşurat sub auspiciile Academiei Ustad Allauddin Khan.
● 1985 şi 2006 - Recitaluri în cadrul prestigiosului Festival „Tansen Samaroh”. Purtând numele renumitului artist Tansen din secolul al 16-lea, considerat cel mai mare muzician nord indian al tuturor timpurilor, această întâlnire anuală a unor reputaţi muzicieni şi a melomanilor din India şi din străinătate este unul dintre festivalurile de muzică clasică indiană cele mai vechi şi de cea mai largă întindere.
● 1987 şi 1988 - Reprezintă provincia Madya Pradesh la Festivalul muzical dedicat tinerilor „Yuva Sangeet Mohotsav”, organizat de Centrul Cultural al Indiei Centrale.
● Participări la Festivalurile SPIC MACAY (Societatea pentru Promovarea Muzicii şi Culturii Clasice Indiene în Rândul Tinerilor).
● Bombay 1992 – Concertează în cadrul Festivalului „Swami Haridas Sangeet Samellan”.
● Benares 1994 - Festivalul „Sankat Mochan”.
● Bombay 1995 - Concert sub auspiciile NCPA (Centrul Naţional pentru Arte Interpretative).
● Delhi, Ganapatipule, începând cu 1995 - Concerte organizate de Fundaţia Internaţională Sahaja Yoga.
● Nagpur 1999 - Festivalul „Pt. Vasantrao Deshpande Smruti”, organizat de Centrul Cultural al Indiei Centrale.
● Satara (Pune) 2004 - Festivalul „Aundh”.
● Calcutta 2005 - Concertul organizat de Academia de Muzică ITC.
● Nagpur 2006 - Festivalul „Kalidasa Mahotsam”, organizat de Corporaţia de Dezvoltare a Turismului în statul Maharashtra.
● Raigarh 2006 - Festivalul de muzică şi dans „Chakradhar Samaroh”.
Concerte în străinătateRusia – Moscova (1995);
Italia – Milano, Roma, Cabella (1995-1998, 2001, 2006) ;
Germania - Frankfurt, Munchen, Berlin (1999) ;
Portugalia – Lisabona (1999) ;
Franţa – Paris (2000) ;
S.U.A. – New York, Albeni, Kanha Jouri (2001);
Japonia – Tokyo, Okinawa, sub auspiciile ICCR (2004);
Polonia – Varşovia, Cracovia, Tychy (2006);
Romania – Bucuresti, Ploiesti, Brasov, Braila, Cluj, Bistrita, Targu Mures (2007).
Albume"ARPAN" – editat de Vishwa Nirmala Dharma în 1999.
"INDIALUCIA" - (Fuziune cu muzică spaniolă), lansat în Polonia în 2005.
Albumului "INDIALUCIA" i-a fost acordat titlul de cel mai bun album al anului 2005 de către Radiodifuziunea Poloneză.
Sandesh Popatkar - tablaNăscut în anul 1967, Sandesh Popatkar aparţine unei familii cu o bogată tradiţie muzicală. Tatăl său şi totodată primul său profesor, Pt. Shankarrao Popatkar, a fost un renumit interpret la tabla şi o constantă prezenţă la programele muzicale naţionale ale „All India Radio”.
În prezent se află sub îndrumarea muzicală a lui Pt. Gopalrao Wadegaonkar, artist al stilului de tabla „Farrukhabad Gharana”.
Anul 1986 i-a adus prestigioasa distincţie „Tal Mani”.
Începând cu 1988 începe să evolueze în străinătate, atât solo cât şi ca acompaniator al altor artişti, în toate genurile de muzică şi dans clasic indian.
A concertat în ţări ca Anglia, Elveţia, Turcia, Austria, Franţa, Germania, Italia, Grecia, Rusia, Japonia, Australia, Singapore, Belgia, Olanda, Polonia, Portugalia si Romania.
Cei doi artişti fac parte din grupul muzical „Nirmal Sangeet Sareeta” fondat de Hemendrakumar Salve, cunoscut ca Babamama, ales poet şi muzician, director între anii 1995-2000 al Academiei de Muzică şi Arte Frumoase „P.K. Salve” din Nagpur, India, cel care, prin dragostea şi grija sa le-a deschis calea către recunoaşterea internaţională.
Contact: SAHAJA YOGA – ROMANIA
Adriana Veress, PR
0729 199 992
office@sahajayoga.ro
www.sahajayoga.ro
