Îmi place!
Da, îmi place!
De la bun început trebuie să scriu că este vorba de CRIZĂ!
Mai departe cine nu vrea – nu citește! Este simplu! Nu trebuie să te lași intoxicat de criză dacă nu vrei asta!
Revin. Îmi place criza!
Totul este mai ieftin. Totul are iz de final, de sfârșit, de “acum, că mai apoi este criză și nu mai putem …“ totul este special pentru tine. Până și cel mai nesuferit om îți zâmbește acum căci știe că tu știi. Tu știi că el depinde de tine. și el știe asta. și face pe el de frică. Acum totul este la 70% reducere.
Da, îmi place. Îmi place căci sunt Zgârcitul Pământului.
Eu sunt acela. Eu și gașca de moșuleți conducem lumea!
Noi suntem cei care am pus lacătul pe toate cele. Noi suntem cei care tăiem din costuri. Noi suntem cei care te concediem. Sau cei care te amenințăm cu somajul. Noi suntem cei care am inventat reducerile de sezon pentru a te face să cumperi. Noi suntem cei care îți inflamăm teama de criză. Tot noi suntem la TV acum ca să-ți fie milă de noi și să stai alături de noi. Tot noi exagerăm. Tot noi negociem acum în forță. Căci acum se poate. Acum e criză!
Tot noi suntem cei care am pus prețurile de 5 ori peste piață. noi am fost la modă. și am o veste să-ți spun: noi suntem (și) acum la modă.
Noiîți dăm sfaturi despre cum poți să faci mai bine banii. Noi suntem cumpătații, noi suntem caraghioșii pe care îi vezi la televizor, noi suntem cei care dăm tonul.
Nu alții, ci noi suntem zgârciții pământului care acum avem cuvântul.
Acum e timpul să cumpărăm ieftin. Să tăiem costurile. Să-ți luăm apa, hârtia igienică, curentul, gazul, bonusul pe care îl așteptai, vacanța, tipmul liber, sâmbăta, sarmalele de ziua ta, pâinea și țigările. Până și zâmbetul ți-l luăm. Costă. Îl impozităm.
Noi suntem aceia care îți fluturăm stindardul statului în casă cu banii la ciorap. Noi îți creionăm somajul în casă, noi îți dăm ajutoarele la săraci. În africa. Noi suntem cei care te speriem la tv. Noi suntem noua lume.
Noi suntem „conspirația” și ”controlul total”. și te-am făcut să crezi în noi. Am reușit! Suntem puternici! Noi suntem teroriștii din mintea ta!
Noi suntem cei care am făcut criza. Noi am inventat-o! Ca să te mai aducem cu picioarele pe pământ. Să te facem să înțelegi egalitatea inegalității. Să-ți arătăm lungul nasului. Să-ți împăiem visurile. și casele necumpărate încă. și creditele neplătite. și mașinile prea scumpe pentru tine.
Noi suntem cei care am vopsit cerul. Și ți-am cerut taxă pentru el.
Noi suntem cei care facem să-ți râdă copilul. Noi suntem desenele tale animate. Noi suntem ferma. și pașapoartele biometrice sunt tot ale noastre. și elodia. și luna de pe cer. și steaua e a noastră. Nu (mai) e a lui… Până și armele (furate) sunt tot ale noastre.
și țepele. țepele și banii imposibil de recuperat tot noi i-am inventat. și radioul tot noi. Fără bani. Căci banii vin de la tine. Noi suntem băieții deștepți. noi suntem statul. Statul acasă cât timp tu muncești pentru noi. Gratis. Gratis eu stau acasă și tu muncești pentru mine. ți-e clar?
Tot eu sunt și cel care îți promit. Eu îți promit că va fi bine. De ce? Ca să speri. Ca să muncești. Ca să visezi. Ca să ai bani de cablu’. și ca să fim siguri că ești acolo pentru noi când avem nevoie de tine. Căci da, am nevoie de tine. Ești cel mai important pentru mine. Fără tine nu aș mai fi zgârcit. Nu aș avea de ce.
Nu pot să fiu zgârcit cu mine.
Am nevoie de tine!
Cu tine sunt creativ. Cu tine am nevoie de creativitate. Eu am inventat toate jocurile. Până și pe filmu’ matrix tot eu l-am inventat. Ca să-ți sporesc teama. Paranoia. Frica. Ca să ai motive să-ți fie frică de mine.
Ca să nu pleci. De la casa ta. De la jobul tău. Ca să nu vrei mai mult. Ca să ai idee de lungimea nasului tău. Dar totuși să ai speranță. dar cu măsură. Să păstrăm proporția. Eu te fac să crezi ce-ți spun. Eu te fac să nu deslușești adevărul de minciună. Eu te fac să-ți fie milă de mine. Tot eu te conving să-mi dai bani. Dar mai ales, tot eu te conving să ai încredere în mine. “Dacă mie îmi merge bine și ție îți merge bine. Dă-mi ca să îți dau.” Îți sună cunoscut? Plângi pentru mine, te bucuri pentru mine, mă ajuți când stau cu mâna întinsă, îmi cumperi la bursă acțiunile pe vorbe, îmi citești rapoartele trimestriale, mă vezi în ziar. Eu îți dau prognozele, eu îți servesc pe tavă ce trebuie să crezi. Eu sunt.
Eu te invit la toleranță și înțelegere. De cele mai multe ori nu ai habar de ce. Nu-i așa?
Căci eu sunt Zgârcitul Pământului. Tu ești doar fricos. și credul. și speriat. Tu nu ai curaj.
Nici nu meriți. cine te crezi?
Sunt Zgârcitul Pământului.
Eu sunt acela. Eu și gașca de moșuleți conducem lumea!
PS: nu mă lua prea în serios! OK? :)
...scrisă sâmbătă seara...
Da, îmi place!
De la bun început trebuie să scriu că este vorba de CRIZĂ!
Mai departe cine nu vrea – nu citește! Este simplu! Nu trebuie să te lași intoxicat de criză dacă nu vrei asta!
Revin. Îmi place criza!
Totul este mai ieftin. Totul are iz de final, de sfârșit, de “acum, că mai apoi este criză și nu mai putem …“ totul este special pentru tine. Până și cel mai nesuferit om îți zâmbește acum căci știe că tu știi. Tu știi că el depinde de tine. și el știe asta. și face pe el de frică. Acum totul este la 70% reducere.
Da, îmi place. Îmi place căci sunt Zgârcitul Pământului.
Eu sunt acela. Eu și gașca de moșuleți conducem lumea!
Noi suntem cei care am pus lacătul pe toate cele. Noi suntem cei care tăiem din costuri. Noi suntem cei care te concediem. Sau cei care te amenințăm cu somajul. Noi suntem cei care am inventat reducerile de sezon pentru a te face să cumperi. Noi suntem cei care îți inflamăm teama de criză. Tot noi suntem la TV acum ca să-ți fie milă de noi și să stai alături de noi. Tot noi exagerăm. Tot noi negociem acum în forță. Căci acum se poate. Acum e criză!
Tot noi suntem cei care am pus prețurile de 5 ori peste piață. noi am fost la modă. și am o veste să-ți spun: noi suntem (și) acum la modă.
Noiîți dăm sfaturi despre cum poți să faci mai bine banii. Noi suntem cumpătații, noi suntem caraghioșii pe care îi vezi la televizor, noi suntem cei care dăm tonul.
Nu alții, ci noi suntem zgârciții pământului care acum avem cuvântul.
Acum e timpul să cumpărăm ieftin. Să tăiem costurile. Să-ți luăm apa, hârtia igienică, curentul, gazul, bonusul pe care îl așteptai, vacanța, tipmul liber, sâmbăta, sarmalele de ziua ta, pâinea și țigările. Până și zâmbetul ți-l luăm. Costă. Îl impozităm.
Noi suntem aceia care îți fluturăm stindardul statului în casă cu banii la ciorap. Noi îți creionăm somajul în casă, noi îți dăm ajutoarele la săraci. În africa. Noi suntem cei care te speriem la tv. Noi suntem noua lume.
Noi suntem „conspirația” și ”controlul total”. și te-am făcut să crezi în noi. Am reușit! Suntem puternici! Noi suntem teroriștii din mintea ta!
Noi suntem cei care am făcut criza. Noi am inventat-o! Ca să te mai aducem cu picioarele pe pământ. Să te facem să înțelegi egalitatea inegalității. Să-ți arătăm lungul nasului. Să-ți împăiem visurile. și casele necumpărate încă. și creditele neplătite. și mașinile prea scumpe pentru tine.
Noi suntem cei care am vopsit cerul. Și ți-am cerut taxă pentru el.
Noi suntem cei care facem să-ți râdă copilul. Noi suntem desenele tale animate. Noi suntem ferma. și pașapoartele biometrice sunt tot ale noastre. și elodia. și luna de pe cer. și steaua e a noastră. Nu (mai) e a lui… Până și armele (furate) sunt tot ale noastre.
și țepele. țepele și banii imposibil de recuperat tot noi i-am inventat. și radioul tot noi. Fără bani. Căci banii vin de la tine. Noi suntem băieții deștepți. noi suntem statul. Statul acasă cât timp tu muncești pentru noi. Gratis. Gratis eu stau acasă și tu muncești pentru mine. ți-e clar?
Tot eu sunt și cel care îți promit. Eu îți promit că va fi bine. De ce? Ca să speri. Ca să muncești. Ca să visezi. Ca să ai bani de cablu’. și ca să fim siguri că ești acolo pentru noi când avem nevoie de tine. Căci da, am nevoie de tine. Ești cel mai important pentru mine. Fără tine nu aș mai fi zgârcit. Nu aș avea de ce.
Nu pot să fiu zgârcit cu mine.
Am nevoie de tine!
Cu tine sunt creativ. Cu tine am nevoie de creativitate. Eu am inventat toate jocurile. Până și pe filmu’ matrix tot eu l-am inventat. Ca să-ți sporesc teama. Paranoia. Frica. Ca să ai motive să-ți fie frică de mine.
Ca să nu pleci. De la casa ta. De la jobul tău. Ca să nu vrei mai mult. Ca să ai idee de lungimea nasului tău. Dar totuși să ai speranță. dar cu măsură. Să păstrăm proporția. Eu te fac să crezi ce-ți spun. Eu te fac să nu deslușești adevărul de minciună. Eu te fac să-ți fie milă de mine. Tot eu te conving să-mi dai bani. Dar mai ales, tot eu te conving să ai încredere în mine. “Dacă mie îmi merge bine și ție îți merge bine. Dă-mi ca să îți dau.” Îți sună cunoscut? Plângi pentru mine, te bucuri pentru mine, mă ajuți când stau cu mâna întinsă, îmi cumperi la bursă acțiunile pe vorbe, îmi citești rapoartele trimestriale, mă vezi în ziar. Eu îți dau prognozele, eu îți servesc pe tavă ce trebuie să crezi. Eu sunt.
Eu te invit la toleranță și înțelegere. De cele mai multe ori nu ai habar de ce. Nu-i așa?
Căci eu sunt Zgârcitul Pământului. Tu ești doar fricos. și credul. și speriat. Tu nu ai curaj.
Nici nu meriți. cine te crezi?
Sunt Zgârcitul Pământului.
Eu sunt acela. Eu și gașca de moșuleți conducem lumea!
PS: nu mă lua prea în serios! OK? :)
...scrisă sâmbătă seara...