Clasa a 8-a...

text preluat de pe www.lucianilica.ro

De multe ori mă gândeam că mi-e dor de îndrăgostirile alea de clasa a 8-a … naive, venite din senin, aşa, în jumate de secundă … şi totuşi total zăpăcitor de puternice … alea despre care se zice că dispar la fel de repede cum apar, dar despre care eu cred că nu dispar niciodată … rămâi cu ele pe viaţă … şi, naiba ştie, poate singurele totale şi adevărate (hei, A … oare pe unde eşti şi ce mai faci?).
Şi mă gândeam la asta pentru că aveam nemulţumiri legat de îndrăgostirile de “om mare” … oricum ar fi, este imposibil să nu treacă prin creier. Sunt un fel de îndrăgostiri “studiate”, chiar dacă absolut inconştient, tot îţi intră în lucru nişte filtre ale creierului … ai trecut prin lucruri, ai suferit, te-ai bucurat … toate astea lasă urme … şi unul din efecte e tocmai faptul că nu mai intri în îndrăgostiri total negândite, aşa cum făceai acum x ani …
Şi tocmai pe când mă gândeam io cu oareşce ciudă la faptul că nu mă voi mai putea îndrăgosti aşa … fără să conteze dacă ea e citită, dacă îi plac sau nu manelele, dacă aruncă pet-uri în pădure sau nu, etc, etc … iată că a venit …
La fel de lovitor în moalele capului ca şi în clasa a 8-a … la fel de brusc şi fără nici un criteriu, parametru sau alte cestiuni de măsurat lucruri …
S-a întâmplat vineri, 22 iunie 2007 cam pe la orele 14 … de reţinut data pentru că reprezintă fix cinci luni şi 22 de zile prea târziu, cinci luni şi 22 de zile de când într-un fel sau altul mă cheamă să o cunosc, mă cheamă să mă îndrăgostesc de ea … cinci luni şi 22 de zile pierdute … dar totuşi … bine că am avut inspiraţia să o fac acum …
A fost nevoie de fix 1/3 din o secundă, nu ştiam mai nimic de ea, doar nişte poveşti (dar cine se mai ia după poveşti în ziua de azi?). Nici nu am apucat bine să terminăm prezentările că eram topit …
… dacă m-aţi fi întrebat atunci, vineri adică, “ce ai?” … nu ştiam să răspund, la fel ca şi în clasa a 8-a … habar nu aveam de ce, simţeam doar că ceva, acel ceva, mi-a intrat în absolut toate colţişoarele sufletului, creierului şi orice altceva se mai putea.
Şi totodată simţeam că nici nu e cazul să îmi pun întrebări … simţeam că asta e una din cele puţine, foarte puţine ocazii în viaţă când ţi se oferă ceva absolut fantastic şi nu trebuie, nu ai voie să faci altceva decât să te deschizi tot ce ai ca să doar primeşti … să primeşti cel mai frumos lucru care ţi se poate întâmpla, să primeşti o îndrăgostire de clasa a 8-a …
Sigur că acum aş putea să fac o listă de 10 pagini cu motive pentru care … pot să spun că arată ameţitor de bine, pot să spun că se amestecă în ea într-un mod minunat farmecul, valorile, frumuseţile vremurilor de mult trecute cu un spirit, gândire şi educaţie moderne, pot să spun că poate fi serioasă şi gravă şi totodată jucăusă ca un copil, pot să spun că poate fi veselă şi fericită şi totodată plină de melancolii ce îţi taie răsuflarea, pot să spun că citeşte lucruri minunate, că se bucură de picturi şi fotografii excepţionale, pot să spun că ascultă muzică fantastică, pot să spun că … şi că …
Dar acestea sunt doar lucruri pe care vrând, nevrând, le-am remarcat … şi care de fapt nu contează în îndrăgostire … pentru că îndrăgostirea a venit din aer … din aerul ce pluteşte în jurul ei … care poate e dat de cele de mai sus şi multe altele, poate nu, oricum nu contează … acel aer a fost magia … şi de vineri de la ora menţionată până duminică seara nu prea am făcut altceva decât să plutesc în acel aer, ridicând din când în când ochii (ocazii cu care am observat cele mai sus enumerate) … şi din când în când să fac un drum la arteziană să mă răcoresc, era prea intens tot ce trăiam …
Şi, la fel ca în clasa a 8-a, despărţirea a fost extrem de dureroasă … fără drame, fără cuvinte mari, doar cu un drum spre gară cu o senzaţie de sfârşeală, cu o senzaţie de plecat spre nicăieri … dar totuşi, nu e aşa grav … la urma urmei a fost doar prima întâlnire, nu? Acuşi va urma a doua, apoi următoarele … şi ea e acolo, sigur nu pleacă nicăieri, sigur va fi acolo oricând, gata să ofere mai mult şi mai mult de fiecare dată …
Şi dacă totul merge bine, în toamnă voi fi la ea pentru cel puţin o lună … şi, poate, poate … mai curând decât s-ar aştepta chiar şi ea, voi fi la ea de tot …
Ce zici? Cine e? Contează? … zici că da … ok, îţi spun …
… e capitala europeană a culturii anu ăsta, Sibiu îi zice pe româneşte, Hermannstadt pe numele adevărat …
acum scurt pe româneşte: de vineri până duminică, majoritatea timpului am stat în cur pe pavajul pieţei mari, lăsând să intre în mine o atmosferă absolut senzaţională / am aplicat ca şi voluntar, dacă mă acceptă voi merge la toamnă acolo cel puţin o lună / mă gândesc să mă mut acolo de tot.

http://www.lucianilica.ro/cuvinte/Lucian-Ilica-cuvinte/eu/clasa-a-8-a

Rulez

TUB

TUB - un proiect radical de transformare a Bucurestiului

Bucurestiul este una din putinele capitale europene care duce o lipsa acuta de turisti, de locuri placute ochiului, un oras in care pierdutul timpului liber se face in cuburi placate cu gresie - cunoscutele mall-uri. Sufocat permanent de trafic, cu un centru vechi ce musteste de sobolani si jeg, orasul ofera mult prea putine locuri de baut cafele cu ochii la strada si de plimbat pe stradute cochete. Un proiect dezvoltat de 14 case de arhitectura a fost pus la cale din dorinta de a transforma o parte a orasului intr-un loc care sa magnetizeze deopotriva bucurestenii, dar si turistii. Mario Kuibus, arhitectul ce a coordonat proiectul, explica pentru cititorii HotNews.ro cum ar putea arata Bucurestiul daca autoritatile si-ar arunca un ochi in TUB.

Hotnews.ro: Ce vrea si cu se mananca TUB?

Mario Kuibus: TUB vrea sa fie un brand, o marca a Bucurestiului, o incercare de a constientiza comunitatea de ceea ce poate sa devina Bucurestiul si de cum poate fi folosit orasul de comunitate.Practic, se doreste crearea unui traseu incepand de la Piata Romana pana in apropiere de piata de flori de la George Cosbuc si fosta fabrica de bere Bragadiru.Unicitatea proiectului e ca dorim sa oferim un traseu cultural coerent pentru pietoni si biciclisti.Se adreseaza catre patru categorii sociale: bucuresteanul activ dornic de o alternativa la Herastrau, turistului roman sau strain care ar primi un instrument ideal de a invata Bucurestiul in partile lui cele mai frumoase. A treia categorie este gasca de la mall, un loc care s-a incetatenit ca un loc de promenada. Cred ca optiunile acestor tineri trebuie cumva redirectionata catre strazile Bucurestiului.A patra categorie e cuplul bunic/copii care ar putea sa-si petreaca timpul foarte linistit si civilizat pe acest traseu. Ar fi ca o joaca culturala pentru copii.

HotNews.ro: E practic vorba de o zona pietonala?

Mario Kuibus: Conceptul nu e acela de a crea niste trotuare generoase si frumoase la niste bulevarde, ci restructurarea si schimbarea unor strazi de pe care dorim sa scoatem masinile. E vorba de niste strazi bine proportionate, cu magazine si cafenele pe stanga si pe dreapta. Dorim sa cream niste trasee coerente care sa nu blocheze la stop nici pietonii si nici bicilistii.

HotNews.ro: Care este zona pe care ar trebui dezvoltat proiectul?

Mario Kuibus: De prima importanta e zona de la Piata Romana pana spre piata de flori de la George Cosbuc, langa fosta fabrica de bere Bragadiru.

HotNews.ro: Exista posibilitatea de a pune in practica proiectul? Experienta Lipscani a dus la o isterie totala, atat a soferilor, cat si a comercianitilor din zona.

Mario Kuibus: Acolo a fost o greseala de abordare. Noi nu propunem inchiderea traficului de-a lungul TUB, ci doar pe traseul propriu-zis. Unde nu se poate inchide accesul sub nici o forma, propunem controlul accesului prin reducerea vitezei pana la 10km si instalarea unor “hopuri” care sa-i descurajeze pe soferi. Se doreste crearea unei strazi a omului, a pietonului si biciclistului, fara disconforturi si fara bazaitul permanent al masinilor.Vom incerca sa cream o marca pe care sa o regasesti peste tot. Vor exista harti care sa iti spuna permanent unde te afli. Va fi semnalizat chiar si de la metrou cu indicatoare de genul “Spre TUB”.Dorim ca traseul sa fie identificat clar si prin vopsirea pavimentului astfel incat indentificarea sa fie mai rapida. Vezi asfaltul rosu si exclami: “Am ajuns". Mai mult, vor exista tot felul de zone de repaus pe care le-am numit camere. Inseamna ca intreaga zona de la Romana la piata de flori va fi presarata cu aceste “camere” al caror scop este de a gazdui evenimente cum ar fi zilele filmului, dansului sau muzicii pe zone concrete.Vrem camere de cultura traditionala, camere de cultura alternativa, academice, camere de cultura contemporana cum ar fi zona MNAC.

HotNews.ro: Aceste camere se vor face in cladirile aflate de-a lungul traseului?

Mario Kuibus: Nu. Vor fi facute in zonele libere de pe traseu, cum este Piata Revolutiei. Evenimentele care se vor face de acum incolo vor lua mult mai multa amploare prin constientizarea acestor camere. Vor putea fi dezvoltate punctual mult mai bine.

HotNews.ro: Ce vor putea vedea oamenii pe acest traseu? La ora actuala e cam tristete.

Mario Kuibus: Cred ca in clipa in care primaria va crea infrastructura proiectului, comerciantii vor veni ca mustele pentru ca are structura unui mall in aer liber. Mall-urile sunt pline de cereri ale comerciantilor care asteapta sa obtina un spatiu. Noi oferim un mall longitudinal, care sa dea strazii o perceptie de night-life, pe care nici un mall nu poate s-o ofere.

HotNews.ro: Se tot vorbeste de piste de biciclete in Bucuresti. Se face ceva in sensul asta? Nu vorbesc neaparat de un proiect la nivel de primarie

Mario Kuibus: Exista un demers al celor de la Velo-City, care au facut un proiect la concursul “O idee pentru Bucuresti”. Era practic o schita de intentie care rezolva diferite trasee intre diferite cartiere, trecand prin centrul Bucurestiului. Din cate stiu, nu a fost nici o intentie directa a primariilor de a prelua proiectul lor.In TUB nu e greu sa creeze un coridor de 1.5 m pentru biciclisti.
Afara exista un sistem foarte interesant: Rent a Bike. Poti sa iei bicicleta dintr-un anumit punct, o folosesti cat ai nevoie si daca obosesti o poti lasa la orice punct similar. E o chestie care ar atrage multi oameni, tocmai pentru ca nu e nevoie sa iti cari bicicleta de acasa.

HotNews.ro: Exista strategii de “infrumusetare a orasului la nivelul Bucurestiului?

Mario Kuibus: Nu. Exista una de pastrare a unor bunuri culturale sau a zonelor verzi, dar aceasta e o strategie de bun simt. Eu stiu doar o de strategie tehnica de rezolvare a traficului in Bucuresti.

HotNews.ro: Ce se va intampla concret? Mergeti cu proiectul la Videanu?

Mario Kuibus: Intentia noastra asta e. E greu ca un politician sa aiba o viziune. Profesionistii se ocupa de asta. Totusi, cred ca un proiect nu poate fi facut in patru ani. Trebuie constientizata opinia publica si societatea civila care sa impinga acest proiect si pe alte legislaturi. Daca se schimba primarul, nu trebuie abandonat.Noi nu avem strategii la nivel de primarie. E nevoie de strategii pe 10-20 de ani, care indiferent de culoare politica a primarului sa fie duse mai departe ca niste bunuri ale comunitatii.

HotNews.ro: Cand il prezentati primarului?

Mario Kuibus: Speram sa facem o masa rotunda cu societatea civila, cu profesionisti si am invitat si reprezentantii administratiei locale. Va fi si o carte care se lanseaza si care va fi adusa la cunostinta domnului Videanu sau altor primari de sector care sunt directi implicati.

http://www.hotnews.ro/articol_73684-TUB-un-proiect-radical-de-transformare-a-Bucurestiului.htm

HoDoRo

Ma gandesc sa scriu despre hodoronctronc
Hodorontronc este un copac in mijlocul strazii
Este o lacrima in mijlocul unei prajituri

Este un scancet de copil intr-o alimentara, un buchet rozaliu de flori intr-o intersectie de cai mari, baltzati si legati.

Hodoronctronc este ceea ce creierul meu nu poate asocia sau compara.
Vorba ta, Radu –adunam informatie noua comparand cu ceea ce avem deja.
Si totusi, hodoronctronc este ceea ce creireul mu poate colora dintr-o mare de cenusiu.
Hodoronctronc este o felie de pepene la masa de pranz, iarna.
Azi nu e iarna.
Dar a fost o felie de pepene.hodoronctronc

Este ceea ce nu as face in drum spre casa. Sa ma uit in jurul meu, la copaci, la masini—deh sunt la oras mare--Sa ma opresc sa ma uit la afise scorojite de soare.
Hodoronctronc vad un concert care incepe in 15 minute intr-o piata.

Hodoronctronc este semnalul unui picamer in noapte. In china.
Este glasul creiereului meu atunci cand se gandeste la hodoroctronc.

Si mai sunt si la birou. Si scriu despre nimic.

Hodoro.

Referendum 19 Mai

Sondaj Insomar: 79,1 la suta dintre romani vor vota impotriva demiterii lui Basescu.
Ultimul sondaj de opinie realizat de INSOMAR si Metro Media Transilvania pentru Realitatea TV arata ca 79,1 la suta dintre romani vor vota la 19 mai impotriva demiterii lui Traian Basescu, in timp ce 20,9 % s-ar pronunta pentru demiterea acestuia. Luni, un alt sondaj realizat de CURS la comanda Jurnalului National arata ca 70% dintre romanii care vor merge la referendum nu sunt de acord cu demiterea presedintelui suspendat.

HotNews.ro, D. Mihai, 16 mai 2007

http://www.hotnews.ro/articol_72822-Sondaj-Insomar-79-1-la-suta-dintre-romani-vor-vota-impotriva-demiterii-lui-Basescu.htm

Miros oriental

Istanbul 07, de Paste.

AIESEC Romania

Sarbatoare

Unzambetoiertaresioplacintala Sarbatoare.

Furculite, furculite