vineri, iulie 18, 2008
joi, iulie 17, 2008
Artificii (sau poze din lumea exploziei) partea 2
galaxia, nerozia, paramia, elogia
gaura, lugubra, marea, tura, bura
incantare, exaltare, exprimare, incetare
linghispir, inspir, cuvinte si imagini inventate
siloziform, fusiform, coriform, andoform, pluriform
Artificii (sau poze din lumea exploziei) partea 1
arhideea, arhietip, arhitect,
arhibonus, iulie 2008
artitratilestal, alambicat, ancelat,
cuvinte si imagini inventate
curcubeu, albastru, verde,
rosu, intunecat, inluminat
explozia, implozia, gelozia, elodia
fiziologia, anatomia, biochimia, bulimia.
MANDRIA LUCRULUI gandit (de) bine
Recent a facut valva in mass-media romanesti o propunere legislativa care cere televiziunilor si radiourilor sa prezinte la buletinele informative stiri pozitive si negative intr-o proportie echilibrata, de 50/50 la suta. Prin valva inteleg ca vasta majoritate a jurnalistilor au condamnat-o vehement, in stilul clasic: fie au vituperat la adresa initiatorilor, fie au aruncat spiritul ei in derizoriu si bascalie.
Autor: Cosmin Alexandru
Data publicarii: 10 iulie 2008
http://www.cariereonline.ro/index.php/articole/MANDRIA_LUCRULUI_gandit_%28de%29_bine
Fac parte din categoria in crestere in cercul meu de cunoscuti, care citeste din ce in ce mai putina presa si care se uita din ce in ce mai putin la televizor. Unul dintre motivele principale este prezenta excesiva a raului inutil in aceste medii, in cele mai variate forme ale lui (inselaciuni, furturi, coruptie, violuri, dezastre, violente, in general, tot felul de nenorociri). Duc dorul stirilor pozitive, al vestilor care sa ma incarce si cu ceva bun, cu o idee, cu un gand, cu un motiv de admiratie sau de mandrie. Nu duc dorul Cantarii Romaniei. Dar simt ca in viata mea, prin mass-media, ar trebui sa intre si lucruri bune. As vrea sa aflu de acolo nu doar cum nu se face, cum nu se traieste, cum nu se respecta, ci si cum se fac toate astea si cine le face. Am nevoie si de modele, nu doar de anti-modele.
Inteleg foarte bine ca am o pretentie fara sorti de izbanda. Invitat acum cateva saptamani la o serie de emisiuni nocturne cu teme politice la Realitatea TV, mi-am permis sa atrag atentia interlocutorilor, intr-una dintre rarele si scurtele mele interventii, ca exageram cu propagarea exemplelor negative despre noi. Reactiile au fost imediate si viguroase: „Lasa-ne, domne', sa ne vorbim de rau. Asta are un efect terapeutic". Perplexitatea mea in fata acestei atitudini a atins cota de avarie la o discutie ulterioara cu moderatorul emisiunii, in afara platoului. L-am intrebat cum spera ceva bun de la o audienta pe care o bombardeaza doar cu rau. Si mi-a zis ca e adevarat ca doua ore toata lumea a vorbit de rau pe toata lumea, dar la sfarsit, el a incheiat emisiunea spunandu-le celor care rezistasera eroic ca, totusi, Romania merge spre bine. L-am intrebat cu ce fel de mentalitate poate creste un copil caruia ii dai palme toata ziua si ii spui ca e un hot si un netrebnic care nu e in stare de nimic bun, asemenea familiei lui de ratati, dar seara, la culcare, il mangai si ii soptesti ca e, totusi, un baiat bun. Cam ce o sa retina el? Mi-a replicat ca aceasta comparatie nu e valabila.
Poate n-o fi, dar mie mi se pare imposibil sa astepti de la o natiune sa faca lucruri de care sa fie mandra daca nu e in stare sa gandeasca lucruri de care sa fie mandra. Si nu are cum sa creasca in ea vreo urma de sentiment de mandrie daca orice viol din Italia sau de la Dolhasca deschide prima pagina sau buletinul de stiri, iar castigarea de catre o echipa de tineri romani a unui concurs NASA are loc, daca are noroc, pe o manseta din pagina „a paispea" sau in stirile pe scurt dinaintea calupului de reclame.
Prejudecata ca toti suntem un public amorf si tampit care e interesat doar de ce li se intampla rau altora mi se pare pierzatoare pentru toata lumea, pe toate planurile.
Autor: Cosmin Alexandru
Data publicarii: 10 iulie 2008
http://www.cariereonline.ro/index.php/articole/MANDRIA_LUCRULUI_gandit_%28de%29_bine
Fac parte din categoria in crestere in cercul meu de cunoscuti, care citeste din ce in ce mai putina presa si care se uita din ce in ce mai putin la televizor. Unul dintre motivele principale este prezenta excesiva a raului inutil in aceste medii, in cele mai variate forme ale lui (inselaciuni, furturi, coruptie, violuri, dezastre, violente, in general, tot felul de nenorociri). Duc dorul stirilor pozitive, al vestilor care sa ma incarce si cu ceva bun, cu o idee, cu un gand, cu un motiv de admiratie sau de mandrie. Nu duc dorul Cantarii Romaniei. Dar simt ca in viata mea, prin mass-media, ar trebui sa intre si lucruri bune. As vrea sa aflu de acolo nu doar cum nu se face, cum nu se traieste, cum nu se respecta, ci si cum se fac toate astea si cine le face. Am nevoie si de modele, nu doar de anti-modele.
Inteleg foarte bine ca am o pretentie fara sorti de izbanda. Invitat acum cateva saptamani la o serie de emisiuni nocturne cu teme politice la Realitatea TV, mi-am permis sa atrag atentia interlocutorilor, intr-una dintre rarele si scurtele mele interventii, ca exageram cu propagarea exemplelor negative despre noi. Reactiile au fost imediate si viguroase: „Lasa-ne, domne', sa ne vorbim de rau. Asta are un efect terapeutic". Perplexitatea mea in fata acestei atitudini a atins cota de avarie la o discutie ulterioara cu moderatorul emisiunii, in afara platoului. L-am intrebat cum spera ceva bun de la o audienta pe care o bombardeaza doar cu rau. Si mi-a zis ca e adevarat ca doua ore toata lumea a vorbit de rau pe toata lumea, dar la sfarsit, el a incheiat emisiunea spunandu-le celor care rezistasera eroic ca, totusi, Romania merge spre bine. L-am intrebat cu ce fel de mentalitate poate creste un copil caruia ii dai palme toata ziua si ii spui ca e un hot si un netrebnic care nu e in stare de nimic bun, asemenea familiei lui de ratati, dar seara, la culcare, il mangai si ii soptesti ca e, totusi, un baiat bun. Cam ce o sa retina el? Mi-a replicat ca aceasta comparatie nu e valabila.
Poate n-o fi, dar mie mi se pare imposibil sa astepti de la o natiune sa faca lucruri de care sa fie mandra daca nu e in stare sa gandeasca lucruri de care sa fie mandra. Si nu are cum sa creasca in ea vreo urma de sentiment de mandrie daca orice viol din Italia sau de la Dolhasca deschide prima pagina sau buletinul de stiri, iar castigarea de catre o echipa de tineri romani a unui concurs NASA are loc, daca are noroc, pe o manseta din pagina „a paispea" sau in stirile pe scurt dinaintea calupului de reclame.
Prejudecata ca toti suntem un public amorf si tampit care e interesat doar de ce li se intampla rau altora mi se pare pierzatoare pentru toata lumea, pe toate planurile.
marți, iulie 15, 2008
miercuri, iulie 09, 2008
Appendix la "Branding Romania reloaded 2008"
iata un articol scris pe acest subiect in urma cu mai mult timp
sursa:www.brandingromania.com
link-ul: http://www.brandingromania.com/?p=91
A cui Românie ?
de Mihai Ghyka
Cu putin timp in urma, Ministerul Afacerilor Externe a instiintat publicul larg asupra unui concept de campanie de imagine a Romaniei: “faboulousspirit”. Dupa trei ani de tacere, Romania va vorbi din nou strainatatii despre sine. Trei ani in care Romania a tacut si si-a lasat imaginea in voia celorlalti. Ceilalti au vorbit mult si prost despre romani si Romania. In lipsa unui proiect coerent si transministerial de promovare a brandului “Romania”, MAE face ce poate. O campanie.
Proiectul de anvergura, “Branding Romania” este subiectul unor interesante seminarii si declaratii de presa. De doi ani, Agentia de Strategii Guvernamentale, se cazneste sa elaboreze un proiect. Ca elevul depasit de tema la care lucreaza, ASG a adormit cu capul pe coala de hartie goala.
Pentru “Romania – Fabulouspirit”, MAE spera sa obtina printr-o decizie guvernamentala fonduri de 5 milioane de euro pentru realizarea efectiva a campaniei. Deocamdata, Ministerul a obtinut o avalansa de critici din partea industriei de publicitate, a jurnalistilor, a specialistilor si nespecialistilor. Un lucru e sigur: nimeni nu se recunoaste in acest concept. In paginile revistei “Cariere”, am citit stupefiat cum Romania nu se distinge prin spirit ci prin haosul din constructiile publice, indisciplina din trafic sau agresivitatea permanenta a locuitorilor sai. Oare aceasta este Romania fiecaruia dintre noi?
Nu cred ca la Galati indisciplina in trafic sa fie o problema. La Galati se circula bine si linistit la orice ora. Nici haosul in constructiile publice nu este preocupant pentru un constantean. Pentru ca Primaria nu contruieste mare lucru, la Constanta. Nu am remarcat un exces de agresivitate la Iasi. Dimpotriva, capitala Moldovei isi mentine renumele de “dulce targ”.
De fapt, chiar si pentru bucuresteni, intr-o capitala haotica, intr-o viata traita pe fast-forward, spiritul e totul. Spiritul transcede vicisitudinile imediatului si bucuriile pasagere, ramane ca un fir conductor din viata fiecaruia. Ce este Romania de astazi daca facem abstractie de spiritului romanesc? O suma de indicatori economici? O adunatura de indivizi ce viseaza un viitor mai bun in strainatate? O clasa de vietuitori ce tanjesc dupa o casa la Corbeanca, un jeep sau un teren la Cornu? Intrucat se deosebesc toti acesti romani de vecinii lor? In fond, ce ne diferentiaza pe noi, romanii, de altii?
In 1925, Contele de Saint-Aulaire, ambasador al Frantei la Bucuresti spunea: “pentru noi, francezii, ce punem pe primul loc valorile spirituale, Romania este inainte de toate un suflet. Un suflet in care ne recunoastem […] de doua ori: prin inteligenta si prin sensibilitate”. Curios, romanii de astazi nu vor sa se recunoasca in descrierea lui Saint-Aulaire. Ci mai degraba vad cliseele negative de indolenta, chiul si delicventa...
In fond, care este imaginea Romaniei pe care vrem sa o promovam? A cui e imaginea Romaniei cu care vrem sa convingem pe un strain sa investeasca la noi? A cui Romanie? A nefericitilor blocati zilnic in trafic? A celor care incearca sa faca un contract avantajos cu o institutie de Stat, “cat se mai poate”? A celor ce viseaza sa plece in tari straine si sa uite de necazurile zilnice de aici?
Prima conditie a brandingului de natiune este sa devenim noi insine convinsi ca merita sa traim in Romania. Sa redevenim mandri ca suntem romani. Efortul de branding national trebuie sa inceapa din interior, cu o campanie de branding intern. Abia atunci campania “Romaniei noastre” ar putea deveni credibila in exterior. Oricare ar fi tema campaniei, Romania ar avea sansa sa devina “fabuloasa”.
sursa:www.brandingromania.com
link-ul: http://www.brandingromania.com/?p=91
A cui Românie ?
de Mihai Ghyka
Cu putin timp in urma, Ministerul Afacerilor Externe a instiintat publicul larg asupra unui concept de campanie de imagine a Romaniei: “faboulousspirit”. Dupa trei ani de tacere, Romania va vorbi din nou strainatatii despre sine. Trei ani in care Romania a tacut si si-a lasat imaginea in voia celorlalti. Ceilalti au vorbit mult si prost despre romani si Romania. In lipsa unui proiect coerent si transministerial de promovare a brandului “Romania”, MAE face ce poate. O campanie.
Proiectul de anvergura, “Branding Romania” este subiectul unor interesante seminarii si declaratii de presa. De doi ani, Agentia de Strategii Guvernamentale, se cazneste sa elaboreze un proiect. Ca elevul depasit de tema la care lucreaza, ASG a adormit cu capul pe coala de hartie goala.
Pentru “Romania – Fabulouspirit”, MAE spera sa obtina printr-o decizie guvernamentala fonduri de 5 milioane de euro pentru realizarea efectiva a campaniei. Deocamdata, Ministerul a obtinut o avalansa de critici din partea industriei de publicitate, a jurnalistilor, a specialistilor si nespecialistilor. Un lucru e sigur: nimeni nu se recunoaste in acest concept. In paginile revistei “Cariere”, am citit stupefiat cum Romania nu se distinge prin spirit ci prin haosul din constructiile publice, indisciplina din trafic sau agresivitatea permanenta a locuitorilor sai. Oare aceasta este Romania fiecaruia dintre noi?
Nu cred ca la Galati indisciplina in trafic sa fie o problema. La Galati se circula bine si linistit la orice ora. Nici haosul in constructiile publice nu este preocupant pentru un constantean. Pentru ca Primaria nu contruieste mare lucru, la Constanta. Nu am remarcat un exces de agresivitate la Iasi. Dimpotriva, capitala Moldovei isi mentine renumele de “dulce targ”.
De fapt, chiar si pentru bucuresteni, intr-o capitala haotica, intr-o viata traita pe fast-forward, spiritul e totul. Spiritul transcede vicisitudinile imediatului si bucuriile pasagere, ramane ca un fir conductor din viata fiecaruia. Ce este Romania de astazi daca facem abstractie de spiritului romanesc? O suma de indicatori economici? O adunatura de indivizi ce viseaza un viitor mai bun in strainatate? O clasa de vietuitori ce tanjesc dupa o casa la Corbeanca, un jeep sau un teren la Cornu? Intrucat se deosebesc toti acesti romani de vecinii lor? In fond, ce ne diferentiaza pe noi, romanii, de altii?
In 1925, Contele de Saint-Aulaire, ambasador al Frantei la Bucuresti spunea: “pentru noi, francezii, ce punem pe primul loc valorile spirituale, Romania este inainte de toate un suflet. Un suflet in care ne recunoastem […] de doua ori: prin inteligenta si prin sensibilitate”. Curios, romanii de astazi nu vor sa se recunoasca in descrierea lui Saint-Aulaire. Ci mai degraba vad cliseele negative de indolenta, chiul si delicventa...
In fond, care este imaginea Romaniei pe care vrem sa o promovam? A cui e imaginea Romaniei cu care vrem sa convingem pe un strain sa investeasca la noi? A cui Romanie? A nefericitilor blocati zilnic in trafic? A celor care incearca sa faca un contract avantajos cu o institutie de Stat, “cat se mai poate”? A celor ce viseaza sa plece in tari straine si sa uite de necazurile zilnice de aici?
Prima conditie a brandingului de natiune este sa devenim noi insine convinsi ca merita sa traim in Romania. Sa redevenim mandri ca suntem romani. Efortul de branding national trebuie sa inceapa din interior, cu o campanie de branding intern. Abia atunci campania “Romaniei noastre” ar putea deveni credibila in exterior. Oricare ar fi tema campaniei, Romania ar avea sansa sa devina “fabuloasa”.
Branding Romania Reloaded 2008
Reloaded - varianta 2008. Iulie 2008.
pana in decembrie mai e timp si de alte variante de la aceasta poveste, nu ?
Totusi, sunt increzator ca se poate misca ceva mai mult de data aceasta!
"Fabulospirit" n-a fost o idee deloc rea pentru platforma de branding.
"Romania mereu surprinzatoare" macar a fost ceva ce a tinut mai mult de 2 anotimpuri... Poate cu bani europeni se intampla mai bine aceasta initiativa!
Poate n-ar fi rau sa incepem campania de branding in tara si abia apoi afara.
Poate n-ar fi rau sa ne intrebam noi singuri cine suntem, ce vrem de la noi si apoi ce vrem sa spunem altor oameni despre noi desre Romania si abia apoi despre turism in Romania.
Am totusi incredere ca numele celor implicati in proiect pot asigura gandirea coerenta a acestui program. Bineinteles, daca se si porneste ceva...
Hai sa fie de bine de data asta! Speranta moare ultima! :)
Mai jos articol din Adevarul:
pana in decembrie mai e timp si de alte variante de la aceasta poveste, nu ?
Totusi, sunt increzator ca se poate misca ceva mai mult de data aceasta!
"Fabulospirit" n-a fost o idee deloc rea pentru platforma de branding.
"Romania mereu surprinzatoare" macar a fost ceva ce a tinut mai mult de 2 anotimpuri... Poate cu bani europeni se intampla mai bine aceasta initiativa!
Poate n-ar fi rau sa incepem campania de branding in tara si abia apoi afara.
Poate n-ar fi rau sa ne intrebam noi singuri cine suntem, ce vrem de la noi si apoi ce vrem sa spunem altor oameni despre noi desre Romania si abia apoi despre turism in Romania.
Am totusi incredere ca numele celor implicati in proiect pot asigura gandirea coerenta a acestui program. Bineinteles, daca se si porneste ceva...
Hai sa fie de bine de data asta! Speranta moare ultima! :)
Mai jos articol din Adevarul:
marți, iulie 08, 2008
NORMAL (despreviatalaoras)
orasul in care cainele (caci am vazut doar unul) latra la masini.
orasul in care oamenii poposesc pe strazi.
orasul in care strazile zambesc.
orasul in care zambetul a prins viata.
orasul in care viata a prins oamenii.
orasul in care oamenii au prins florile.
orasul in care florile cresc la balcone.
orasul in care la balcoane nu exista manele.
orasul in care manelele nu dau binetze.
orasul in care binetzea a prins din urma civilizatia
orasul in care civilizatia a devenit NORMAL(itate).
orasul in care oamenii poposesc pe strazi.
orasul in care strazile zambesc.
orasul in care zambetul a prins viata.
orasul in care viata a prins oamenii.
orasul in care oamenii au prins florile.
orasul in care florile cresc la balcone.
orasul in care la balcoane nu exista manele.
orasul in care manelele nu dau binetze.
orasul in care binetzea a prins din urma civilizatia
orasul in care civilizatia a devenit NORMAL(itate).
miercuri, iulie 02, 2008
European Parliament Award
Bravooooooo!!! Super felicitari!!!
Romania team Vebbio wins the European Parliament Award
Brussels - June 27, 2008; Team Vebbio from Romania won the first European Parliament Award for “Favourite Company”, yesterday at the JA-YE Europe Enterprise Challenge 2008. Vebbio Ltd. is a virtual company focused on the design, manufacturing and marketing of objects intended for integrated waste management.
Vebbio’s “waste basket” manages domestic waste in a sustainable and efficient way.“In essence, Vebbio wants to solve the waste problem worldwide through innovative ways of recycling garbage,” said Ovidiu Vasiliu from Vebbio.
Winner of the EU Parliament Award - team Vebbio and Ramona Nicolae Manescu, Member of the European Parliament
“We all know that waste management is a really important issue and we want to encourage projects focused on solving this problem which unfortunately is becoming more serious everyday. I want to congratulate this team for adding the fourth "R" coming from RECONSIDER to the already 3 R’s that we all know: recycle, reconstruction and reuse,” said Ramona Nicolae Manescu, Member of the European Parliament.
57 young entrepreneurs representing 15 student companies from across Europe participatedin the JA-YE Europe Enterprise Challenge 2008. The event took place in the European Parliament and was hosted by Mr Daniel Daianu and Ms Ramona Manescu, Members of the European Parliament. These are students aged 19 and over who are running a company as part of their higher education (college or university), under the mentoring of their professors and business volunteers. These young people are developing companies that offer real products and/or services and are dealing with the everyday problems of starting up.
There are 25,000 students in the JA-YE Graduate Programme for Entrepreneurship in Europe this year and statistics show that more than 29% of these graduates will go on to succeed as fully-fledged entrepreneurs which is equivalent to approximately 7,250 enterprises.
Romania team Vebbio wins the European Parliament Award
Brussels - June 27, 2008; Team Vebbio from Romania won the first European Parliament Award for “Favourite Company”, yesterday at the JA-YE Europe Enterprise Challenge 2008. Vebbio Ltd. is a virtual company focused on the design, manufacturing and marketing of objects intended for integrated waste management.
Vebbio’s “waste basket” manages domestic waste in a sustainable and efficient way.“In essence, Vebbio wants to solve the waste problem worldwide through innovative ways of recycling garbage,” said Ovidiu Vasiliu from Vebbio.
Winner of the EU Parliament Award - team Vebbio and Ramona Nicolae Manescu, Member of the European Parliament
“We all know that waste management is a really important issue and we want to encourage projects focused on solving this problem which unfortunately is becoming more serious everyday. I want to congratulate this team for adding the fourth "R" coming from RECONSIDER to the already 3 R’s that we all know: recycle, reconstruction and reuse,” said Ramona Nicolae Manescu, Member of the European Parliament.
57 young entrepreneurs representing 15 student companies from across Europe participatedin the JA-YE Europe Enterprise Challenge 2008. The event took place in the European Parliament and was hosted by Mr Daniel Daianu and Ms Ramona Manescu, Members of the European Parliament. These are students aged 19 and over who are running a company as part of their higher education (college or university), under the mentoring of their professors and business volunteers. These young people are developing companies that offer real products and/or services and are dealing with the everyday problems of starting up.
There are 25,000 students in the JA-YE Graduate Programme for Entrepreneurship in Europe this year and statistics show that more than 29% of these graduates will go on to succeed as fully-fledged entrepreneurs which is equivalent to approximately 7,250 enterprises.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
